Întrebarea face parte din setul pregătit de jurnalistul de război Adelin Petrișor, a fost adresată candidatului John Ion Banu-Muscel și a fost formulată așa:
„Dacă ați ajunge președinte n-ați lua în calcul să vă gândiți la pregătirea populației? În ce sens? Două-patru luni de armată pentru bărbați. Pentru femei voluntariat, să învețe să dea un prim ajutor. Să folosească o armă. Sunt țări în Europa care fac chestia asta în momentul ăsta.”
Și pare că, la nu foarte mult timp după discuția cu privire la comentariile nepotrivite adresate de candidatul Crin Antonescu unei jurnaliste, Adelin Petrișor trimite femeile la cratiță și eventual pus vreun plasture, voluntar. Dar problemele sunt mai multe.
Pregătire vs. serviciu
Domnul Petrișor spune că va întreba despre „pregătirea populației”, dar când pune întrebarea aceasta pare să se refere la serviciul militar obligatoriu. Acestea sunt două lucruri diferite.
Pregătirea populației se referă la o serie de acțiuni preventive care ar trebui să aibă care rezultat o populație civilă care să aibă niște provizii acasă, să știe pe ce căi sunt transmise informațiile oficiale, cum se pot informa și cum să se ferească de dezinformare, să cunoască diferitele tipuri de alarme și unde sunt adăposturile anti-aeriene, să știe ce au de făcut în caz de evacuare etc.
Serviciul militar reprezintă practica obligației legale, pentru un anumit segment de populație, de a activa în armată pentru ca apoi să treacă în rezerva militară. Această rezervă poate fi mobilizată în caz de război. E unul din modurile în care un stat își poate organiza apărarea, altul fiind, de exemplu, o armată de profesioniști. Se pare că, atunci când spunea „pregătire”, domnul Petrișor se referea la serviciul militar.
Iar serviciul militar obligatoriu există într-adevăr în câteva țări europene, chiar dacă majoritatea, în parte și datorită apartenenței la NATO, au renunțat la el. Atâta doar că lucrurile nu stau deloc așa cum, confuz, le-a prezentat domnul Petrișor, nici la partea cu rolul genurilor, nici la partea cu antrenamentele și competențele dobândite.
Egalitate sau altceva
Există în Europa țări unde serviciul militar obligatoriu este obligatoriu pentru toată lumea, uniform, fără discriminări: Suedia și Norvegia. La acestea se adaugă Danemarca, care avea în plan să facă serviciul militar neutru din punct de vedere al genului din 2027, dar din cauza situației internaționale ar putea începe în vara lui 2025.
În aceste țări, toată populația de o anumită vârstă are obligația legală de a efectua serviciul militar. Din acest bazin de selecție, o parte sunt aleși să facă efectiv armată și, după serviciul activ, să ajungă în rezerva militară a țării. Există și posibilitatea de a refuza. Cei care refuză vor efectua un serviciu civil și vor ajunge în rezerva civilă. În Suedia, în 2018, 15% din recruți au fost femei. Această proporție a crescut constant, ajungând la aproape un sfert în 2023.
Alte țări(Austria, Estonia, Finlanda, Lituania) au serviciu militar care este obligatoriu pentru bărbați și opțional pentru femei. Adică femeile dacă doresc, pot și ele efectua serviciul militar, ca și bărbații. Cele care se înscriu, după ce trec de procedura de selecție, efectuează același serviciu militar ca și bărbații.
Grecia este singura țară din UE unde mai există serviciu militar obligatoriu doar pentru bărbați. Dar ministru apărării, Nikos Dendias, a anunțat pe 8 martie, anul acesta, că femeile vor avea posibilitatea de a efectua serviciul militar, pe model finlandez. În prezent, ele pot activa doar ca ofițeri de carieră.
În Finlanda, de exemplu, în 2024 au efectuat serviciul militar 828 de femei, reprezentând aproximativ 4% din totalul de circa 20.000 de recruți antrenați în țara nordică în fiecare an. Potrivit datelor oficiale al Ministerului Apărării finlandez, aproximativ 60% din femeile care fac armată ajung să ocupe diverse roluri de conducere în forțele armate finlandeze.
În societatea finlandeză, există o dezbatere serioasă cu privire la discriminarea din actualul sistem și tot mai multă lume susține că într-o țară atât de egalitară și democratică obligația serviciului militar ar trebui să se aplice la fel oricui, indiferent de gen. Argumentele sunt atât de principiu, cât și practice(dublarea bazinului de selecție) și egalitatea are mulți susținători în rândul femeilor.
În Finlanda, țară vecină cu Rusia, care doar recent a intrat în NATO, rolul armatei este o preocupare serioasă pentru întreaga societate. De exemplu, chiar și într-un thread Reddit, discuțiile lasă o impresie mai serioasă, mai informată și mai aplicată decât dezbaterea pentru alegerile prezidențiale unde și-a pus întrebarea domnul Petrișor.
Desigur, Finlanda are unul din cele mai bune sisteme de învățământ din lume, este țara cea mai fericită din lume și una dintre cele mai democratice, iar serviciul militar este văzut ca unul din lucrurile de bază prin care finlandezii contribuie la funcționarea societății și bunăstare, la fel ca taxele. Conform unui sondaj de opinie din 2023, 81% dintre finlandezi sunt de acord cu necesitatea serviciului militar obligatoriu, iar 79% sunt gata să-și apere țara chiar și în situația în care rezultatul ar fi incert.
Deci începe să devină clar că ce se întâmplă în Europa e un pic diferit de cum apare în întrebarea formulată și exprimată de domnul jurnalist de război Adelin Petrișor, care pare să vină din alt secol și să pună femeile într-un rol secundar. E adevărat că la sfârșit adaugă că ar trebui să învețe „Să folosească o armă.”, care pare să se aplice tuturor. Dar, din punctul meu de vedere asta e mai mult confuz decât democratic. Și aduce un nou set de probleme.
Antrenament pentru incompetență
Pregătirea militară nu înseamnă doar să știi să faci un pansament și să tragi cu pușca. E un pic mai complicat de atât, e nevoie de disciplină, de cooperare, de niște abilități uniforme, de deprinderi și cunoștințe.
Potrivit informațiilor primite de la guvernul finlandez, abilitățile militare de bază pentru care recruții lor primesc un antrenament complet sunt: mânuirea armelor(mai multe arme, presupune și cunoștințe despre funcționare și întreținere, nu doar utilizare), manevre tactice și condiție fizică. La acestea se pot adăuga pregătiri specializate (telecomunicații, geniu, paramedici) și/sau dezvoltarea abilităților de conducere.
Șopârla jurnalistică
Cred că e clar acum, că modul cum a formulat domnul Petrișor întrebarea nu e doar superficial din punct de vedere tehnic, dar nu e corect jurnalistic.
Există pregătire a populației civile, și există serviciu militar. Pentru serviciul militar, din punct de vedere al genului, există mai multe sisteme în Europa, unele egalitare, altele cărora le-aș spune „de tranziție”. Toate presupun pregătire complexă din care să rezulte o rezervă militară competentă, nu doar o adunătură de indivizi care știu apăsa pe trăgaci. Să alegi doar ce-ți convine și să faci amestecuri confuze e manipulare, nu informare.
Modul în care domnul Petrișor a ciopârțit din toate astea poate fi o simplă improvizație, cum mai avem atâtea în România. Sau poate fi o șopârlă, care pe mine m-a dus cu gândul la faimoasa mișcare „șîeu”, când oamenii au claxonat în intersecții pentru autostrăzi în Moldova, la îndemnul domnului Ștefan Mandachi, actual susținător al lui Călin Georgescu.
Sigur, nevoia de autostrăzi în Moldova există și cererea era legitimă. Dar titlul manifestării, susținute și de vedete feminine de la noi, parazita mișcarea internațională #MeeToo și îngreuna orice manifestare din spectrul acesteia la noi. Iar data aleasă, 15 martie 2019, parazita prima grevă școlară pentru climat, organizată de Fridays for Future în toată lumea, la aceeași dată.
În toată lumea a fost o mișcare „și eu” împotriva abuzului sexual, noi am avut „șîeu”, o șopârlă cu șoferi. Din Bangladesh până în Londra și Paris, pe 15 martie 2019, copiii au ieșit în stradă pentru viitorul lor, noi am avut claxoane cu accent rusesc, în intersecții.
Iar acum, în locul unei discuții corecte despre soluții democratice, europene, la situația amenințătoare din vecini, noi avem chestia asta care dezinformează, trimite femeile la cratiță și îi dă candidatului „mie însuși” ocazia să aiureze despre înarmarea pe persoană fizică, a tuturor hăbăucilor. Și doar aici, la Strigătul Carpaților, vorbim despre asta.
