Până anul acesta, România avea o Agenție Națională pentru Protecția Mediului(ANPM) și o Agenție Națională pentru Arii Naturale Protejate(ANANP). Denumirile lor folosesc cuvinte asemănătoare, însă ele, ca instituții, sunt cât se poate de diferite. ANANP este un administrator de arii protejate și are ca scop conservarea naturii, protecția speciilor și habitatelor. ANPM este o instituție de reglementare a activității economice, care în general are efecte negative asupra mediului, astfel încât mediul să nu fie distrus complet și să ajungă nelocuibil. Unii conservă natura, ceilalți supervizează o distrugere mai mult sau mai puțin controlată a ei. Au roluri cât se poate de diferite și interese care sunt nu doar divergente, dar adesea opuse. Să le comasezi ar fi cumva asemănător cu a comasa tigrul și zebra în aceeași cușcă la grădina zoologică pentru că ambele au dungi și de la distanță pare că seamănă.
Exista o oarecare coerență în faptul că cei care monitorizează cocoșul de munte și proiectează trasee educative lucrau în altă instituție decât cei care hotărăsc la ce distanță de oraș poate fi amplasată o uzină poluatoare și la cât trebuie limitată capacitatea de producție pentru ca emisiile să nu otrăvească lumea. În plus, asigura o independență decizională care îi ajuta pe cei de la arii protejate să ia decizii în favoarea speciilor și habitatelor de care fișa postului îi obligă să aibă grijă. Niciuna din instituții nu funcționa ideal, dar pe ici pe colo, mai ales printre cei care se ocupau cu natura, se mai găseau și persoane care încercau să-și facă treaba. Organizarea ca instituție separată, cu un șef separat, era un mecanism care îi ferea într-o oarecare măsură de presiuni și ajuta la prevenirea conflictelor de interese.
Toate acestea însă s-au încheiat când Guvernul Ciolacu a emis Ordonanța de Urgență 103/2024 prin care a decis comasarea celor două instituții pentru „a eficientiza procedurile de avizare, care în prezent sunt complicate”. Adică pentru a-i transforma pe cei cu natura într-o anexa a activității economice și a le închide și mai mult gura. În aprilie, anul acesta, Guvernul Ciolacu a emis Hotărârea de Guvern 311/2025 prin care stabilea cum se va face, tehnic, fuziunea celor două instituții în struțocămila Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate. Aceasta a fost atacată în instanță de asociația Eco Legal.
Avocata Cătălina Rădulescu, care în trecut a salvat multe hectare de pădure alături de Agent Green, se ocupă acum de acest proces și ne-a explicat care sunt problemele acestei fuziuni, ce haos a reușit să genereze și ce ar trebui să se întâmple, de fapt.
Ce vi s-a părut vouă în neregulă la această comasare a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului?
Noi am atacat modul cum a fost reglementată fuziunea. În mod normal, când se face o fuziune, se creează o persoană juridică nouă, care are o structură nouă de personal, o organizare nouă, competențe noi șamd. Angajații fostelor instituții, firme, orice persoane juridice, trebuie preluați de noua organizație, noua instituție, noua persoană juridică. Preluarea asta se face cu încheierea unor noi contracte de muncă pentru că persoanele alea au alte atribuții, alt loc în schema de personal, alte funcții.
În cazul nostru s-a dat acest HG 311/2025 care are o schemă foarte generală, nu are organigramă detaliată, nu are stat de funcții, nu are nimic. Deci practic s-a făcut o comasare fără să se stabilească fuziunea. Fără să spună cum arată noua persoană juridică, astfel încât nici contracte de muncă noi nu pot fi încheiate pentru că nu se știe pe ce funcții. Nu se știe ce competențe au și ce atribuții vor avea persoanele angajate. De asemenea nu se știe cine rămâne angajat și cine nu, pentru că sunt vreo 500 de posturi în minus. Deci se face și o reducere de personal, dar nu se știe cum, cine rămâne și cine pleacă. Și, în felul acesta, întreaga activitate în teritoriu a fostelor agenții județene, APM-uri și ANANP-uri, nu este legală. Oamenii nu sunt angajați legal, n-au atribuții, n-au fișa postului, n-au nimic.
Pare cam haotic. Cum e cu banii? Oamenii ăștia primesc salariu? De unde?
În Ordonanța de Urgență 103/2024, care a stabilit că se va face această comasare că trebuie să se predea, prin protocol de predare-primire, bugetul și tot noii structuri, dar protocoalele astea nu s-au semnat niciodată.
Legea prevedea că vor fi plătite din același buget și din aceleași conturi ale instituțiilor care dispar timp de 30 de zile. Protocoalele nefiind semnate în 30 de zile, cum prevedea legea, nici plata asta a salariilor, susținerea finanțărilor și cheltuielilor nu mai este legală pentru că ea a fost permisă de lege 30 de zile, până la semnarea protocoalelor. Protocoalele nu sunt semnate nici azi, din aprilie, deci termenul acesta de grație a expirat, fostele instituții au dispărut cu totul și, legal, li se vor închide și conturile, astfel încât nici cheltuielile nu vor putea fi asigurate.
În același timp, se încasează tot felul de taxe pe actele de reglementare de mediu care se emit. Taxele astea se încasează în conturile instituțiilor care nu mai există și care au avut activitate de grație acele 30 de zile. Iată că nici aceasta nu mai e valabilă. Deci, practic, avem o activitate ilicită în sfera instituțiilor de stat.
„Practic, avem o activitate ilicită în sfera instituțiilor de stat.”
Cătălina Rădulescu, avocat
Deci sunt probleme și cu personalul, și cu banii. Cum e cu aria de activitate? Acoperă această nouă instituție, care funcționează ilegal, aria de activitate a celor două instituții pe care ar trebui să le înlocuiască?
Și asta e o problemă. Nu s-au preluat toate competențele acestor instituții prevăzute de Ordonanța de Urgență 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. De exemplu, avizarea de către administratorul ariei protejate a proiectelor care se realizează în arii protejate. În competențele noii structuri nu mai apare această competență, care este însă prevăzută de Ordonanța 57/2007 și, deci legal, ar fi obligatoriu să existe.
Ce înseamnă asta exact, competența de avizarea a proiectelor?
Orice fel de plan, proiect sau activitate care poate să afecteze aria protejată, speciile și habitatele de acolo are nevoie de avizul administratorului și custodelui ariei protejate. Administratorul ariei protejate trebuia să vină și să spună dacă, în ce limite și cum s-ar putea realiza proiectul, planul, activitatea respectivă.
De exemplu, dacă vrem să facem un parc de fotovoltaice, sau o carieră, sau o exploatare forestieră și această activitate poate avea impact asupra unor specii, sau habitate protejate, sau se derulează chiar în interiorul ariei protejate, atunci administratorul ariei protejate trebuia să vină să-și dea acest aviz. Să spună dacă se poate, sau nu se poate și care ar fi limitele.
Administratorul celei mai mari părți din ariile protejate din România era ANANP, care acum s-a comasat și urmează să facă parte din structura nouă, din Agenția Națională de Mediu și Arii Protejate. Și ar fi trebuit ca și partea aceasta de avizare de către administratorul ariei protejate să fie preluată de noua instituție. Ei, acum nu se știe exact, că în Hotărârea 311/2025, care stabilește organizarea și funcționarea noii instituții nu există competența asta. Nu e reglementată. Iar reglementarea asta trebuia să vină și ea cu niște detalii: în schema de organizare să fie niște persoane care sunt însărcinate cu chestia asta. Nu există.
Deci nu-i doar că mecanismul care asigura evitarea conflictelor de interese între protecția naturii și reglementarea activității economice a fost afectat prin faptul că fiind aceeași instituție, cu același șef, nu mai există independența decizională. Cei de la protecția naturii nu mai au decizie deloc, nu mai au nimic de spus.
Nu. Pur și simplu nu mai există competența asta în Hotărârea de organizare a noii structuri. Practic partea asta de avizare pică. Avizarea de către administrator pică. Ariile protejate o să fie harcea-parcea. Și așa erau, dar acum o să fie și mai rău.
În plus, tot o problemă e că acum oamenii sunt și cu sabia lui Damocles deasupra capului, pentru că, existând această reducere de personal ei nu știu cine pleacă și cine rămâne și pe ce funcții. Și atunci probabil că oamenii foarte mulți sunt speriați, nu știu ce să facă. E un soi de șantaj din ăsta. Nu faci ce-ți spun, nu-i nimic, avem de unde, oricum trebuie să mai dăm afară.
Ce urmăriți să obțineți în instanță?
Noi am început o procedură de anulare a HG 311/2025 și una de suspendare a aceleiași Hotărâri. Suspendarea ar trebui să oprească haosul până când se judecă anularea. Atâta că instanța, pentru suspendare, în loc să meargă pe procedura urgență prevăzută de Legea 554/2004, a mers pe procedura lungă prevăzută de Codul de Procedură Civilă.
În mod normal, trebuia să dea imediat termen cererii de suspendare a HG 311/2025, să trimită acțiunea pârâților și pârâții să depună la dosar o întâmpinare de care noi luam cunoștință până la primul termen. În loc să facă asta, instanța a mers pe procedură lungă: a comunicat acțiunea, a așteptat să primească întâmpinarea, ne-a comunicat nouă întâmpinarea, a dat termen prin iulie. Așteptăm să vedem dacă mai are obiect suspendarea până atunci. Acțiunea de anulare își urmează cursul lung pentru că nu are o procedură urgentă. Acolo durează mai mult.
Atunci înseamnă că pe procedura asta lungă oamenii stau și nu știu exact ce competențe au, cine le e șef, dacă ăla e legal sau ilegal șeful lor, dacă au sau n-au servici, dacă sunt plătiți sau trebuie să dea banii înapoi...
Da, e o stare de incertitudine absolută. Se spune că președintele sau președinta noii agenții ar fi dat niște împuterniciri sau delegări, numai că nu știm cui le-a dat, că niciuna din persoanele astea nu e angajată legal. Ar trebui făcute noi contracte de muncă, cu fișa postului anexată. Ei au avut contract de muncă cu acele instituții care s-au desființat, pe niște posturi care s-au desființat, cu niște atribuții care s-au modificat. Nefiind angajați, și dacă au dat o delegare sau o împuternicire, le-au dat unor terți, pentru că ei nu sunt angajați legal la noua structură.
„Orice avize sau acte de reglementare emise sunt ilegale, sunt emise de persoane neangajate în instituție.”
Cătălina Rădulescu, avocat
ANANP-ul, din câte știu, a fost înființat prin Legea 95/2016, lege organică. Se poate printr-o ordonanță de urgență (103/2024) și o hotărâre de guvern să fie anulată o lege?
E o discuție de constituționalitate a tuturor ordonanțelor de urgență din România de care absolut toate guvernele au abuzat, în toate domeniile. Au reglementat prin ordonanță de urgență, știm bine, și alegeri, și absolut orice fel de domenii, chiar rezervate legilor organice. Nu e primul abuz de genul ăsta și, în general, rămân nesancționate de CCR pentru că vedem ce-i la CCR.
În problema asta de constituționalitate noi n-am intrat pentru că ar fi trebuit să intre cei care au acțiune directă la Curtea Constituțională. Noi am putea să facem o acțiune, de exemplu, întemeiată pe Articolul 9 din Legea Contenciosului, dar e ceva foarte complicat. Nu am avut resurse să ne luptă cu ordonanța de urgență. În schimb, după ce că au făcut comasarea așa, prin ordonanță, nici măcar fuziunea nu o fac corect și creează, prin hotărârea de guvern, tot acesta haos. Poate că fuziunea ar fi putut fi făcută corect, să nu existe acest conflict de interese în exercitarea atribuțiilor, să fie cumva separați chiar dacă sunt în cadrul aceleiași instituții, să se reducă din problemele astea. Dar fuziunea n-a fost făcută deloc. Adică s-au desființat aceste instituții și nu s-a pus nimic în loc, practic. S-a pus praf în ochi. Sunt 3 persoane angajate legal în momentul ăsta: un președinte și doi vicepreședinți.
Și în rest? Sute, mii de oameni?
În rest, sute, mii de oameni care sunt așa, în incertitudine, și care funcționează ilegal. Sunt sume mari de bani, sunt probleme mari de mediu care rămân nerezolvate, sau rămân rezolvate nu se știe pe ce criterii. Orice avize sau acte de reglementare emise sunt ilegale, sunt emise de persoane neangajate în instituție.
Tot în ce privește înființarea ANANP-ului, din câte știu, Europa ne-a presat s-o facem, că era o obligație de la aderare, îndeplinită cu chiu cu vai, după mult timp.
Da, trebuie asigurată administrarea ariilor protejate. E o încălcare a Dreptului European, fără îndoială. Ariile protejate trebuie administrate, trebuie să avem grijă de ele. Noi am scris Comisiei și cu siguranță a cerut explicații guvernului și va mai cere, dar nici Comisia nu poate să vină să facă legi în România.
Acum, de o săptămână, Comisia a trimis o opinie motivată în care avertizează că ariile protejate nu sunt administrate corespunzător, că programele de management sunt deficitare, nu sunt desemnate arii speciale de conservare, măsurile sunt prea vagi să poată asigura protecția adecvată a speciilor și habitatelor etc.
Ăsta e un infringement mai vechi, pe care-l cunosc, iar problema asta a administrării ariei protejate vine peste acest infringement, în completarea lui. Nu se deschide un caz nou pentru asta, că deja există cel vechi, pentru proasta administrare a ariilor protejate. Acum se adaugă și faptul că nu mai există administrator legal constituit.
Acum a venit un ministru nou la mediu, de la USR. Miniștrii USR și-au făcut niște liste sintetice cu 5 priorități ale mandatului. La punctul 2 al celor 5 priorități ale noului ministru al mediului apare „Comasarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului cu Agenția Națională pentru Arii Protejate”. Pentru voi, cu procesul vostru, schimbă ceva faptul că s-a schimbat ministrul?
Pe noi nu ne interesează cine e ministru. Pe noi ne interesează să fie lucrurile corect făcute și să existe o protecție a mediului reală în România. Și nu există. Deocamdată noua ministră nu a făcut nimic. Să spunem că nu a avut timp. O să vedem ce o să facă. Nu mă interesează cine e ministru. Problema rămâne aceeași: reglementarea și această fuziune au fost foarte prost făcute. Practic, trebuie luată de la capăt, dacă se va face, pentru că trebuie separate foarte clar atribuțiile și personalul în cadrul acestei agenții pentru că există conflictul de interese. Și la ce ai remarcat, dar și la altele. Gândește-te că structura asta ar trebui să facă și evaluarea proiectelor prin care ar trebui să fie realizate planurile de management ale ariilor protejate. Adică ce spuneai mai devreme de infringement. Că foarte multe nu au.
Ca să fie făcute există bani din PNRR. Și sunt niște proiecte care trebuie să fie alocate unor structuri, unor entități, care să facă aceste planuri de management. Evaluarea acestor proiecte și atribuirea lor ar trebui să se facă tot de Agenția Națională de Mediu și Arii Protejate. Ei evaluează proiectele, ei dau aviz pentru planurile de management, tot ei aprobă planurile de management. Înainte, se aprobau de fostele APM-uri. Acum ei fac tot, proiect, elaborare, verificare. Ceea ce nu e OK, bineînțeles. Este un conflict de interese foarte clar și foarte grav.
„Ariile protejate o să fie harcea-parcea. Și așa erau, dar acum o să fie și mai rău.”
Cătălina Rădulescu, avocat
Practic, fuziunea asta trebuia să fie făcută în așa fel încât să fie structuri absolut diferite și separate, astfel încât să fie înlăturat pe cât posibil un asemenea conflict.
Sau ar fi trebuit să nu fie făcută deloc, că diferite și separate erau înainte de comasare...
Sau să nu fie făcută deloc, bineînțeles. Dar dacă vor neapărat s-o facă, trebuie s-o facă legal. Să nu existe conflict între diferitele competențe ale agenției. Fuziunea asta e total ilegală și o să producă prejudicii foarte mari. Deja produce, după părerea mea.
Poți detalia? Care sunt consecințele pe care le observi deja?
Avem acum o situație cu acest incendiu de la Aninoasa, de la Târgoviște, al gropii de gunoi care a umplut jumătate de județ. Am fost acolo să ne ocupăm chiar azi. Ce este acolo, e insuportabil. Nu se poate respira în oraș. Ați văzut până în prezent vreo autoritate de mediu care să facă ceva? Nu!
E o problemă de mediu acolo, care antrenează răspunderea de mediu, după Ordonanța 68/2007. APM-ul este autoritatea principală, apoi Garda de Mediu. Garda de Mediu nu face nimic, APM nu mai avem. Deciziile pentru măsurile preventive și pentru măsurile reparatorii se dau de APM. În cazul nostru trebuiau măsuri reparatorii. Ei n-au făcut decât să dea un anunț că e alertă gravă, închideți geamul. Fără niciun fel de altă informare, fără măsurători. Nu au existat un laborator mobil care să măsoare aerul, să vedem ce substanțe sunt acolo și cât de grav e. Poate trebuie să punem și masca de gaze, poate trebuie să plecăm, să evacuăm zona. Pentru că acolo, pe groapa de gunoi erau și mase plastice.
Oh, da, pot fi dioxine, pot fi tot felul de chestii. Poate fi afectată direct sănătatea oamenilor, dar și culturile, fermele, orice alimente produse în zonă. Ar trebui văzut dacă se mai poate consuma ceva de acolo. Sunt tot felul de probleme, toate extrem de serioase, cu consecințe de sănătate și economice imediate, dar și pe termen lung.
Acolo e o groapă de gunoi, nu există stație de captare a metanului, nu există nimic. Era o groapă de gunoi complet ilegal operată. De aia a și luat foc, din cauza emisiilor de metan necontrolate. Din procesele de putrefacție sunt emisii mari de metan, ei au dus acolo un volum de deșeuri mult peste nivelul reglementat în autorizație și le-au aruncat pur și simplu, fără să mai respecte normativele tehnice. Că se depune un strat de pământ, un strat de deșeuri. Dacă ia foc, se autoaprinde, să împiedice stratul de pământ, să nu ardă în profunzime. Ori ei nerespectând măsurile astea, tot muntele ăla de deșeuri arde în interior. Nici nu au cum să stingă. Toate măsurile astea trebuiau să fie verificate.
„Pe noi ne interesează să fie lucrurile corect făcute și să existe o protecție a mediului reală în România. Și nu există.”
Cătălina Rădulescu, avocat
Noi am sesizat APM-ul în legătură cu groapa asta de gunoi și le-am spus: vedeți că Autorizația Integrată de Mediu nu mai e legală că nu au mai obținut viza din 2021. Au transferat-o Consiliului Județean, acesta a început o procedură de reviziuire, care a rămas așa, nu s-a mai revizuit. Acum nici nu mai are cine. Cine să le mai dea lor autorizații acum? Sunt mulți funcționari care nici nu-și mai asumă, își spun „dacă se întâmplă ceva eu în ce calitate semnez, că n-am nici contract de muncă?” Și oamenii nu mai fac.
Problema asta ar fi trebuit în primul rând rezolvată de APM în cadrul unor măsuri preventive atunci când li s-a sesizat acest lucru, și există clar dovada și au și ei toate actele, să fi luat măsuri ca să prevină acest incendiu. Nu s-au luat pentru că de la 1 aprilie nu mai are cine. Iar acum, că s-a întâmplat necazul, nu mai are cine să ia măsuri reparatorii din același motiv. Oamenii nu vor semna pentru că nu au temei legal. Acesta e un exemplu foarte concret care se întâmplă chiar acum. Dar sunt convinsă că în toată țara putem să găsim multe situații în care ar fi fost necesar un APM puternic și care să acționeze. Și foarte mulți funcționari de peste tot nu mai știu ce atribuții au de îndeplinit. Nu mai știu de să facă.
Ai și vreun exemplu cu arii protejate?
Cel mai important e exemplul hidrocentralei Răstolița. La Răstolița a fost ministrul Burduja care a spus pe toate gardurile că acolo o să facă marea hidrocentrală începută de Ceaușescu. Instanța a suspendat Acordul de Mediu, care era emis pentru defrișare. Știi ce se întâmplă azi acolo? Se taie pădure. Sunt în inspectorul pădurii avize de transport emise astăzi.
APM-ul și Garda de Mediu trebuiau să intervină, pentru că sunt arii protejate. Sunt trei situri Natura 2000, protejate la nivel comunitar. Dacă instanța a suspendat Acordul de Mediu pentru defrișări, nu mai poți să tai. Tăierile sunt ilegale. Dar n-are cine să mai ia măsuri acolo. Cine mai are curaj să mai semneze acte acum de la APM Mureș? Oamenii vor spune „nu sunt angajat legal, nu mă bag.” Dacă stăm să căutăm, sigur găsim multe situații de genul ăsta.
La salina de la Praid, tot APM-ul are competență. Este o răspundere de mediu, Ordonanța 68/2007. Răspunderea și decizia asta se ia de APM. Nu mai avem APM.
Ce ar trebui să se întâmple în continuare?
Ca să se pună capăt haosului și degringoladei ar trebui să anuleze acest HG 311/2025 și să amâne comasarea asta. Dacă e absolut necesară, să fie analizată întâi. Să se vadă exact cum se pot reduce cheltuielile. Dacă e necesară reducerea cheluielilor și dacă într-adevăr vor să facă o comasare, atunci trebuie să o facă astfel încât să existe trei entități diferite, care nu sunt subordonate și care pot să-și exercite competențele fără conflict de interese. Iar atunci când se face fuziunea, să se facă cu tot cu proiectul de fuziune. Adică să fie foarte clar cine ce are de făcut, să se preia imediat personalul șamd. Ce se întâmplă acum este un analfabetism total și care creează prejudicii extraordinar de mari.
Ar trebui să abroge acest HG 311/2025 și s-o ia de la capăt, să facă lucrurile temeinic, cu analiză, cu studii de impact. Așa cum, de fapt, și sunt normele de tehnică legislativă. Te obligă să ai niște studii și să știi exact ce ai de făcut, nu pe bâjbâite.
De fiecare dată spui „trebuie să fie trei entități diferite” și așa-i normal să fie, entități diferite, așa trebuie să fie. Și pe urmă vorbim de comasare, care e opusul, pentru că a avut Ciolacu, sau Fechet, sau cine-o fi avut, ideea asta cu comasarea. De ce să faci comasare dacă ele trebuie să fie diferite ca să nu fie conflict de interese?!? Nu înțeleg chestia asta. Nu mai bine am vorbi despre conflictele de interese?
Exact! Măsuri pentru prevenirea conflictului de interese nu există în general în România. Majoritatea statelor au astfel de măsuri. De exemplu, dacă ai lucrat la APM timp de 5 ani nu ai voie să te duci să lucrezi la o firmă care folosește serviciile APM. Deci nu pot să mă duc să lucrez la un operator privat care se duce la APM și cere aviz. Timp de 5 ani, timp de 2 ani, există diverse perioade de cool off, aș le spune. Adică să se termine influența pe care ai putea să o ai tu, ca fost angajat al APM, în instituția în care ai lucrat. La noi nu există chestia asta. Nici măcar atâta lucru nu există.
Măsurile pentru conflictul de interese ar trebui să fie implementate, de fapt. Mai ales într-o instituție care are atât de multe bălării, ar trebui să fie niște reguli extraordinar de stricte pentru prevenirea conflictului de interese. Ori la noi nu exită nici la nivel general, cu atât mai puțin în interiorul acestei agenții. De aceea este o varză. De aceea cred că ar trebui anulat și regândit tot.
