Multilingvismul poate întârzia afecțiunile legate de vârstă, cum ar fi demența, și poate menține creierul în formă pentru mai mult timp, scriu oamenii de știință conduși de cercetătorul în neuroștiințe chilian Agustín Ibañez în revista de specialitate Nature Aging. Cu cât cineva vorbește mai multe limbi, cu atât este mai bine protejat împotriva îmbătrânirii, conform datelor analizate de Ibañez de la peste 86.000 de europeni din 27 de țări.
Un „pas important”, comentează alți doi neurocercetători într-un comentariu publicat simultan. La urma urmei, pentru mulți oameni, vorbirea unei a doua limbi este mai ușoară și mai ieftină decât schimbarea dietei sau a stilului de viață. „Multilingvismul poate fi la fel de important ca și campaniile pentru activitate fizică sau renunțarea la fumat.”
„Foarte convingător”, a declarat profesoara de engleză Merel Keijzer, de la Laboratorul de Bilingvism și Îmbătrânire al Universității din Groningen, pentru Volkskrant după ce a citit studiul. Ea observă însă că cifrele nu dezvăluie precis efectul benefic - dacă simpla învățare a unei limbi la școală este suficientă sau dacă cineva chiar trebuie să vorbească limba. „În cercetările pe care le facem noi, observăm efectul benefic în principal la persoanele care folosesc activ diferite limbi simultan.”
7% monolingvi
Timp de decenii, oamenii de știință au suspectat că multilingvismul menține creierul sănătos pentru mai mult timp. Limba suplimentară se presupune că oferă creierului „rezervă cognitivă”, un strat suplimentar de protecție împotriva uzurii. Dar știința nu a putu furniza prea multe dovezile concrete, în principal pentru că grupurile de persoane studiate sunt de cele mai multe ori mici.
Ibañez depășește acum acest impas folosind un eșantion enorm de europeni și atribuind puncte pentru factorii care accelerează îmbătrânirea (cum ar fi supraponderalitatea sau consumul excesiv de alcool) și factorii care sunt protectori (cum ar fi exercițiile fizice și un nivel de educație superior). El a comparat acest lucru cu cifrele privind numărul de limbi vorbite într-o țară. În Olanda, de exemplu, doar 7% sunt monolingvi, în timp ce un procent uriaș de 40% spun că stăpânesc într-o oarecare măsură patru sau mai multe limbi.
Apoi a pus toate acestea în blenderul statistic și multilingvismul pare să reducă cu până la 50% riscul de îmbătrânire prematură a creierului. Într-o altă analiză, Ibañez a observat că riscul de îmbătrânire prematură scade cu aproximativ 15% pentru fiecare limbă suplimentară.
„Trebuie completat cu studii mai mici”
Acest lucru „este un lucru benefic pentru domeniul nostru”, spune Keijzer. „Cred că acum nu mai există îndoieli că multilingvismul este benefic. Dar acest studiu e și un pic așa, de parcă au tras cu tunul. Acum trebuie să venim și să completăm cu studii mai mici care să meargă mai în detaliu și să elucideze ce înseamnă, specific, experiența specifică multilingvă.”
Keijzer și colegii ei au efectuat un studiu similar, amplu pe un eșantion de douăsprezece mii de locuitori din Drenthe, Groningen și Friesland. „Am descoperit aproximativ același lucru acolo. Cu cât vorbești mai multe limbi, cu atât este mai bine.” Limbile regionale, precum frizona, sunt, de asemenea, considerate în mod măsurabil limbi.
Oamenii de știință, de altfel, au mai multe explicații pentru acest efect. Poate că multilingvismul menține creierul mai tânăr, deoarece stăpânirea mai multor limbi necesită o formă specială de control, explică Keijzer: „Trebuie să nu le încurci.”
