În SUA, cei care nu cred în teoria evoluției prezintă niveluri mai ridicate de prejudecăți, atitudini rasiste și susținere a comportamentului discriminatoriu împotriva persoanelor de culoare, imigranților și comunității LGBTQ. În mod similar, pe tot globul – în 19 țări din Europa de Est, 25 de țări musulmane și în Israel – negarea teoriei evoluției s-a corelat cu atitudini părtinitoare în cadrul grupului, prejudecăți și discriminare față de persoanele din alte grupuri și dispoziție redusă pentru rezolvarea conflictelor.
Descoperirile, publicate în 2022, în Journal of Personality and Social Psychology, au susținut ipoteza autorului principal, Stylianos Syropoulos, doctorand la War and Peace Lab al Universității din Massachusetts Amherst, unde director este un alt autor al studiului, Bernhard Leidner, profesor asociat de psihologie socială. Ei au colaborat cu co-primul autor Uri Lifshin de la Universitatea Reichman din Israel și co-autorii Jeff Greenberg și Dylan Horner de la Universitatea din Arizona din Tucson. Cercetătorii au teoretizat că credința în evoluție ar tinde să crească identificarea oamenilor cu întreaga umanitate, datorită ascendenței comune, și ar duce la mai puține atitudini prejudiciabile.
„Oamenii care se percep ca fiind mai asemănători cu animalele sunt, de asemenea, oameni care tind să aibă atitudini mai pro-sociale sau pozitive față de membrii grupului extern sau de persoanele din medii stigmatizate și marginalizate”, explică Syropoulos. „În această cercetare, am fost interesați să examinăm dacă credința în evoluție ar avea și ea efecte similare, pentru că reia și întărește această credință că suntem mai asemănători cu animalele”.
În opt studii care au implicat diferite zone ale lumii, cercetătorii au analizat date de la American General Social Survey (GSS), Centrul de Cercetare Pew și trei eșantioane strânse online. În testarea ipotezei lor despre asocierile diferitelor niveluri de credință în evoluție, ei au ținut cont și de educație, ideologie politică, religiozitate, identitate culturală și cunoștințe științifice.
„Am găsit aceleași rezultate de fiecare dată, ceea ce înseamnă că a crede în evoluție se corelează cu mai puține prejudecăți, indiferent de grupul în care te afli și controlând pentru toate celelalte explicații alternative”, spune Syropoulos.
De exemplu, credințele religioase, ca și ideologia politică, au fost măsurate separat de încrederea sau neîncrederea în evoluție, notează cercetătorii. „Indiferent dacă cineva consideră religia o parte importantă a vieții lor, încrederea în evoluție se corelează cu mai puține prejudecăți, independent de credința în Dumnezeu sau lipsa acesteia, sau de orice religie”, spune Syropoulos.
Cercetătorii au teoretizat că credința în evoluție ar tinde să crească identificarea oamenilor cu întreaga umanitate.
Leidner adaugă: „Acest efect și tipar pare să fie prezent în toate sistemele politice majore. Este în mare măsură un fenomen uman, indiferent de locul în care te afli în lume”.
Cercetătorii notează că teoria evoluției a lui Darwin din secolul al XIX-lea a fost citată pentru a a motiva rasismul, prejudecățile și homofobia, în parte prin expresia „supraviețuirea celui mai apt”(„survival of the fittest”), folosită pentru a descrie procesul de selecție naturală.
„Au existat relatări teorii care prezic opusul a ceea ce am găsit noi, așa că pentru noi a fost interesant să arătăm că de fapt nu este așa, că opusul este adevărat și că credința în evoluție pare să aibă efecte destul de pozitive”, spune Leidner.
Studiul din SUA a implicat date din 1993, 1994, 2000, 2006, 2008, 2010, 2012, 2014, 2016 și 2018 - anii în care GSS a chestionat americanii cu privire la credințele lor în evoluție și, de asemenea, a evaluat atitudinile față de imigranți, față de negri, față de politicile de acțiune afirmativă, față de persoane LGBTQ și altele chestiuni sociale.
Analiza datelor a arătat fără greș „că neîncrederea în evoluția umană este factorul determinant și cel mai fiabil predictor al prejudecăților, comparat cu orice alte constructe relevante”, se arată în lucrare.
În studiul din Israel, oamenii cu o credință mai mare în evoluție au prezentat o probabilitate mai mare de a susține pacea între palestinieni, arabi și evrei. În studiul care a implicat țări din lumea islamică, credința în evoluție a fost asociată cu mai puține prejudecăți față de creștini și evrei. Și în studiul din Europa de Est, unde creștinii ortodocși sunt majoritatea, credința în evoluție a fost legată de mai puține prejudecăți față de roma, evrei și musulmani.
Syropoulos consideră că o credință în evoluție poate extinde „cercul moral” al oamenilor, ceea ce duce la înțelegereacă „avem mai multe în comun decât lucruri care sunt diferite”.
Descoperirile sugerează, de asemenea, că „predarea evoluției în școli pare să aibă efecte secundare care ar putea duce la o societate mai bună sau mai armonioasă”, adaugă Leidner.
Următorul pas, spun cercetătorii, este să investigheze modul în care evoluția este predată la clasă și să dezvolte modele pentru a studia și consolida efectele pozitive.
