Propunerea avansează în ritm alarmant în Parlament, se arată în comunicat. A fost adoptată de Senat (L494/2025) în procedură de urgență la finalul lui noiembrie 2025 și a fost transmisă imediat Camerei Deputaților (PL-x 508/2025), care a stabilit un termen extrem de scurt (doar 3 săptămâni) pentru raportul Comisiei pentru agricultură. Această grabă ridică semne de întrebare cu privire la transparența și fundamentarea procesului decizional. Practica adoptării grăbite a unor legi cu impact major, în preajma sărbătorilor, este profund îngrijorătoare și nejustificată, în condițiile în care tratamentele chimice nu se aplică în sezonul rece, spun semnatarii scrisorii.

Pulverizarea aeriană a pesticidelor este strict interzisă prin Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor (art. 9), transpusă în legislația națională prin OUG nr. 34/2012. Motivarea acestei interdicții este una științifică solidă: riscul major de derivă a substanțelor chimice active, care, purtate necontrolat de curenții de aer, contaminează apele de suprafață, zonele rezidențiale, culturile ecologice și habitatele naturale, punând în pericol atât polenizatorii și întreaga biodiversitate cât și populația.

Autorizarea dronelor nu elimină aceste riscuri. Din contră, maschează pericolele reale ale folosirii iraționale a tehnologiei, afectând în primul rând apicultorii și fermierii mici și mijlocii, vulnerabili contaminării neintenționate cu substanțe chimice.

Așadar întrebăm: de ce această obsesie a pesticidelor în politica românească? Românii NU vor pesticide! Un sondaj de opinie național realizat de CURS în aprilie 2025 arată că 9 din 10 români se opun utilizării pesticidelor, inclusiv a celor interzise în UE și doresc reducerea dependenței de substanțe chimice în agricultură.

Semnatarii scrisorii invocă:

  1. Interzicerea pulverizării aeriene a pesticidelor în Uniunea Europeană reglementată prin Directiva 2009/128/CE (art. 9) și Ordonanța de Urgență nr. 34/2012 (art. 9).
  2. Dreptul la ocrotirea sănătății garantat de art. 34 din Constituția României.
  3. Dreptul la mediu sănătos garantat de art. 35 din Constituția României.
  4. Protecția mediului garantată de articolele 191, 192 și 193 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
  5. Principiul precauției garantat de Convenția de la Aarhus și transpunerea aferentă în legislația națională.

Ei cer public Camerei Deputaților să respingă această inițiativă legislativă și să respecte angajamentele europene și naționale privind protecția mediului și sănătatea publică și dezvoltarea unei agriculturi durabile.

De asemenea, ei cer organizarea unei dezbateri ample asupra utilizării sustenabile a pesticidelor în România și evaluarea riscurilor și/sau oportunității folosirii noilor tehnologii în agricultură, pentru a asigura decizii în interesul public.

Nu în ultimul rând, semnatarii acestei scrisori solicită respectuos participarea la ședințele comisiilor parlamentare sesizate în procesul legislativ. Considerăm esențială participarea noastră la ședințele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, în care acest proiect de lege va fi inclus pe ordinea de zi.

Textul integral al scrisorii deschise poate fi consultat aici.

Semnatari:

Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS
Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali
World Wide Fund for Nature – WWF România
Hosman Durabil
Centrul de Inițiative Etice și Solidare – CRIES
Asociația Mai Bine
Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT România
Asociația Femeilor și Familiilor din Mediul Rural – AFFMR
Asociația Lanțului Alimentar Scurt – ALAS
WeWilder
Rețeaua Europeană pentru Promovarea unei Economii Responsabile secolul XXI – REPER21
Federația Peisaj Deschis
Asociația Bioagricultorilor din România BIOTERRA
Federația Coaliția Natura 2000 (compusă din 19 organizații de mediu)
Terra Milenium III
Asociația pentru Consum Sustenabil
Consorțiul Academia de Compost, compus din Asociația Climato Sfera, Asociația Culturalis, Grupul de inițiativă civică Livada Comunitară Mărțișor și Asociația pentru Consum Sustenabil
Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare
Greenpeace România
Asociația Bucuria Pământului
Asociația Centrul Cultural și Comunitar Nucu