EUDR a fost adoptat de Parlament la 19 aprilie 2023 și presupune interzicerea în UE a comercializării produselor provenite din defrișări(lemn, cărbune, hârtie imprimată dar și produse de pe suprafețele defrișate – cacao, cafea, ulei de palmier, soia, cauciuc, produse provenite de la bovine). Scopul este prevenirea defrișărilor din întreaga lume pentru a combate schimbările climatice și pierderea de biodiversitate. Fiind regulament, preverile EUDR sunt direct aplicabile în toate țările membre și urmau să fie aplicate începând din 30 decembrie 2024. 

Profitând de o propunere a partea Comisiei Europene de a întârzia aplicarea legii, PPE a introdus, pe lângă aceasta, mai multe amendamente care schimbă fundamental textul aprobat. În acestea e prevăzută, printre altele, introducerea unei categorii de țări „fără risk”, produsele din aceste țări fiind, practic, exceptate de la controale. 

Motivația oficială a fost aceea de a reduce presiunea birocratică asupra companiilor. Organizațiile de mediu, precum Greenpeace, WWF și ClientEarth, au avertizat că astfel de modificări vor produce haos și inaplicabilitate și reprezintă o golire de conținut a legii și au cerut respingerea lor.

Cu toate acestea, modificările au fost adotate astăzi în plenul Parlamentului European cu 371 de voturi „pentru”, 240 „împotrivă” și 30 de abțineri. Majoritatea a fost formată din parlamentarii PPE, de centru-dreapta, alături de grupurile de extrema dreaptă. 

Din România au votat „pentru” toți membrii PNL, UDMR, SOS prezenți și majoritatea membrilor AUR. Împotriva modificărilor și deci pentru păstrarea conținutului legii anti-defrișări au votat PSD, PMP, Vlad Voiculescu de la USR, Gheorghe Piperea și independentul Nicu Ștefănuță de la Verzii europeni. S-a abținut Dan Barna de la USR. Mai mult de o treime din europarlamentarii români(12 din 33) au lipsit de la acest vot.

Pentru România, „de 900 de ori mai puține controale”

Efectele amendamentelor votate azi aplicabilității legii anti-defrișări sunt considerabile. WWF Europe spune într-un comunicat de presă că „Prin introducerea unei categorii de țări ‚fără risc’, PPE și aliații săi au votat efectiv pentru a permite distrugerea în continuare a pădurilor atât în interiorul, cât și în afara Europei.”

În Europa, România este probabil țara care ilustrează cel mai bine efectele acestui amendament. Europarlamentarul independent, din grupul Verzilor, Nicu Ștefănuță, pe care l-am contactat de data acesta telefonic și, de data aceasta, ne-a răspuns, a detaliat: 

 „Erau prevăzute niște controale. Dacă exporți lemn, trebuie să te asiguri că lemnul respectiv este de proveniență curată. Controalele au fost subțiate prin faptul că s-a introdus categoria de țări ‚fără risc’. Potrivit definiției votate azi, dintr-o dată, România este considerată o țară ‚fără risc’. Ceea ce este contra realității. Efectul este că sunt controlate doar 0,01% din lemnul și produsele din lemn comercializate. La categoria de risc la care cel mai probabil eram înainte de acest vot, trebuia să facem controale între 1 și 9%. Între 0,01 și 9 e o diferență majoră, de 900 de ori mai multe sau mai puține controale.” Și s-a votat să fie mai puține.

Parlamentul a decis că textul de lege rezultat în urma votului de astăzi, care modifică substanțial textul aprobat anterior, rezultat din negocierile dintre cele trei instituții implicate, Parlament, Comisie și Consiliu, trebui să se întoarcă în comisii pentru noi negocieri instituționale. Textul rezultat din aceste negocieri va trebui apoi aprobat din nou de Parlament și de Consiliu și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 

Astfel, există încă posibilitatea ca aceste modificări să nu treacă. De asemenea există și posibilitatea ca Comisia să retragă amendamentul propus de ea, adică cel privind întârzierea aplicării. 

Organizațiile civice implicate au anunțat deja că cer atât Comisiei să-și retragă propunerea cât și Consiliului să nu aprobe modificările votate azi. „Categoria propusă, ‚fără risc’, și detaliile din spatele acesteia nu au sens, riscă să submineze întreaga lege și ar trebui respinse de Consiliu.”, a spus Michael Rice, avocat de la organizația de avocatură pentru planetă, ClientEarth.

Verzii europeni cer și ei Comisiei să-și retragă propunerea și Consiliului să respingă modificările și să revină la textul aprobat deja. „Am avut o înțelegere bună și nu pricepem de ce la câteva luni trebuie să redeschidem negocierile.”, a spus Nicu Ștefănuță. Mai mult, pe lângă lipsa de fair-play a colegilor de la PPE, aceștia acuză și vicierea procesului, respectiv o proastă funcționare a mașinilor de vot din parlament. „Suntem supărați și pentru că au fost niște probleme cu mașinile de vot. Mai mulți colegi au acuzat că nu au putut să voteze”, a spus Ștefănuță.

Un binom, mai multe binoame, sau un trinom?

Nu trebuie neglijate nici semnificațiile politice ale acestui vot. Ca și în cazul Legii pentru restaurarea naturii, mediul și natura sunt terenul pe care grupurile politice aleg să-și desfășoare jocurile de putere mai mult sau mai puțin democratice. 

WWF consideră că „Impactul acestui vot depășește eșecurile de mediu: pune sub semnul întrebării validitatea procesului de elaborare a politicilor democratice la nivelul UE și fiabilitatea Parlamentului European. În 2020, peste 1,2 milioane de cetățeni au cerut o reglementare puternică a defrișărilor.” 

Pentru Europa, acest vot are loc cu puțin timp înainte de votul pentru aprobarea noii Comisii rezultate în urma alegerilor din acest an și poate fi o indicație cu privire la modul cum vor funcționa majoritățile în această legislatură. În mod tradițional partidele extremiste, anti-europene, sunt izolate și nu au mare lucru de spus în Parlamentul European, iar popularii și social-democrații reușesc să negocieze compromisuri democratice. Acest vot însă se adaugă la indicațiile că PPE e dispus să colaboreze cu partidele extremiste și să le acorde un rol substanțial.

În plus, pentru noi, ca români care urmărim campania electorală de la noi din țară, se adaugă faptul că, în timp ce în țară ni se vorbește despre binomul PSD-AUR, în Europa PNL și UDMR sunt cei care votează alături de AUR. Această inconsistență a binoamelor pune sub semnul întrebării validitatea comunicării de campanie și, implicit, caracterul democratic al alegerilor. Pentru că alegerile sunt alegeri doar atâta timp cât știi ce ai de ales. Altfel sunt alba-neagra, escrocherie, loterie, sau multe alte lucruri, dar nu alegeri.

L-am întrebat despre semnificația acestei inconsistențe și pe Nicu Ștefănuță, însă acesta doar a constatat, ca și noi că „aici e binomul de dreapta cu extrema dreaptă, alianțele din România nu neapărat corespund cu cele din Europa”, fără să comenteze semnificația. Însă a subliniat:

„Dreapta și extrema dreaptă și-au dat mâna să omoare niște protecții pentru păduri care erau importante.”