Actual

Un spectru larg de organizații din sectorul agricol, apicultură, mediu și civice cer printr-o scrisoare deschisă ca România să se opună acordului privind produsele agricole fabricate cu modificări genetice „ușoare” . 

Organizațiile își exprimă dezaprobarea profundă, dar mai ales îngrijorarea privind rezultatul negocierilor inter-instituționale (trilog) privind Regulamentul privind plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi (NGT), încheiate la 3 decembrie 2025 sub președinția Danemarcei, se arată în scrisoare.

Semnatarii acuză lipsa de transparență și atitudinea nedemocratică a reprezentanților țării noastre. Potrivit lor, în cadrul negocierilor, poziția României privind acest subiect de maxim interes pentru sectorul agroalimentar și securitatea agroalimentară națională s-a schimbat la 180 de grade, fără dezbateri sau comunicări cu părțile interesate. 

Ei consideră că această schimbare expune România unui blocaj agricol ce va afecta toate generațiilor viitoare de fermieri și apicultori și se întreabă ce interese sau ce entități au stat în spatele ei. 

Potrivit scrisorii, posibilele efecte ale acordului asupra agriculturii românești sunt multiple și deloc de neglijat. Acestea pot afecta, între altele, soiurile, rasele și subrasele locale, exporturile agricole către state terțe, piața agroalimentară și siguranța alimentelor, dar și culturile convenționale și chiar flora spontană.

Contradicții fundamentale

Poziția pe care România a susținut-o inițial, opunându-se acordului, era corectă, fundamentată științific și bazată pe practica internațională. Abandonarea ei în trilog reprezintă o capitulare față de interesele industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești, susțin semnatarii scrisorii.

Textul de compromis NGT creează contradicții fundamentale, arată ei:

• Conform propunerii, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT, dar fermierii sunt singurii responsabili pentru etichetarea semințelor, în timp ce recolta este echivalată automat cu cea convențională, fără trasabilitate;
• Permite brevetarea trăsăturilor naturale, distrugând patrimoniul genetic comun;
• Monopolizează accesul la diversitatea genetică prin brevete;
• Face imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează;
• Distruge autonomia fermierilor și practici tradiționale românești;
• Contrazice obiectivele declarate de reziliență climatică.

Semnatarii scrisorii spun că nu pot accepta regulamente care:

• Lasă fermierii români fără protecție și fără instrumente;
• Brevetează patrimoniul genetic natural;
• Blochează accesul la piețele tradiționale de export;
• Destabilizează sectorul ecologic;
• Distrug practici agroecologice și tradiționale;
• Creează dependență totală față de companii multinaționale;
• Fac fermierii captivi pe o piață controlată prin brevete și restricții.

Ei solicită Statului Român și Reprezentanților României să voteze ÎMPOTRIVA acestor texte finale și să apere interesele fundamentale ale agriculturii naționale, autonomia fermierilor și posibilitatea de a practica o agricultură durabilă, adaptată și rezilientă.

Textul integral al scrisorii deschise poate fi consultat aici.

Semnatari:

1. Alianța pentru Agricultură și Cooperare compusă din PRO AGRO, LAPAR,, UNCSV și AFF
2. Asociația Amelioratorilor, Producătorilor și Comercianților de Sămânță și Material Săditor din România – AMSEM
3. Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali
4. Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS
5. Asociația Femeilor și Familiilor din Mediul Rural – AFFMR
6. Federația Peisaj Deschis
7. Consorțiul Academia de Compost, compus din Asociația Climato Sfera, Asociația Culturalis, Grupul de inițiativă civică Livada Comunitară Mărțișor și Asociația pentru Consum Sustenabil
8. Asociația Institutul de Cercetare în Permacultură din Romania
9. Ateliere fără Frontiere și Ferma Bio&Co.
10. Asociația Centrul Cultural și Comunitar Nucu (județul Prahova)
11. Asociația Bucuria Pământului (județul Buzău)
12. Inițiativa de Educație pentru Permacultură „După Gard” (județul Alba)
13. Asociația Hosman Durabil (județul Sibiu)
14. Asociația EnCaRe Environmental Care Resources (județul Bihor)
15. Societatea Română de Apiterapie, Fitoterapie și Aromaterapie
16. Bee Friends Api Cooperativa Agricola (Ploiești)
17. Asociația Educației Neoumaniste și Asociația Armutel România (București)
18. Organizația Interprofesională Națională „PRODCOM Legume-Fructe” din România
19. Sindicatul Fermierilor Patrioți
20. Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică – “BIO România”
21. Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat
22. Grupul Semințe cu Suflet
23. Asociația Pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT România