Sondajul de opinie a fost realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 3 – 10 aprilie 2025. Participanții au răspuns la două întrebări:
- Sunteți de acord să consumați produse alimentare ce provin din culturi tratate cu pesticide?
- Credeți că fermierii din România trebuie să folosească pesticide interzise în Uniunea Europeană, ca, de exemplu, neonicotinoidele?
La ambele întrebări 89% din participanți au răspuns „Nu”. Metoda de culegere a datelor a fost față în față, la domiciliul respondenților. Eșantionul a fost compus din 1067 respondenți cu vârsta peste 18 ani. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion este +/-3% la un nivel de încredere de 95%.
Respondenții care provin din mediul rural se opun în mai mare măsură pesticidelor decât cei care provin din mediul urban. Aceasta, se arată în comunicatul celor două organizații, contravine narațiunii promovate de unele voci din sectorul agro-industrial și indică o conștientizare ridicată a riscurilor directe asupra sănătății și mediului în rândul țăranilor, apicultorilor, muncitorilor agricoli, micilor fermieri și familiilor din sate. Cei care trăiesc în proximitatea terenurilor agricole înțeleg și resimt pericolele reale ale expunerii continue la substanțe toxice.
Rezultatele nu reprezintă o surpriză dacă ne uităm la ultimele eurobarometre. În mai 2024, în cadrul unui eurobarometru cu privire la atitudinile europenilor față de mediu, 76% din români spuneau, la modul general, că sunt îngrijorați cu privire la impactul asupra sănătății al chimicalelor nocive, prezente în produsele obișnuite. Aceasta era puțin sub media europeană de 84%.
Însă eurobarometrul standard din toamna lui 2024 arăta că agricultura sustenabilă este o prioritate pentru români mai mult decât pentru europeanul mediu. 34% dintre români și-ar dori să vadă agricultura sustenabilă prioritizată de Europa, față de doar 31% din europeni.
Astfel, putem spune că faptul că 89% dintre români spun, atunci când sunt întrebați specific, că nu vor produsele alimentare cu pesticide, relevă o atitudine constantă a românilor, care există de mult timp.
În același timp, derogările oferite de Ministerul Agriculturii pentru utilizarea pesticidelor nocive, interzise de normele europene, arată deficitul democratic și faptul că politicienii sunt desprinși de realitatea celor pe care ar trebui să-i reprezinte.
Manevrele Ministerului Agriculturii
Ministerul Agriculturii nu doar că a făcut recurs la Hotărârea Curții de Apel Cluj din martie, anul acesta, care oprea derogările de la normele europene privind pesticidele neonicotinoide și interzicea utilizarea acestora, dar a și cerut, împreună cu entități private, suspendarea efectelor acelei hotărâri.
Adică, Ministerul și agro-industriașii pe care-i susține au solicitat permisiunea pentru însămânțarea a 3 milioane de hectare cu semințe de porumb și floarea-soarelui tratate cu neonicotinoidele ilegale. Cererea a fost adresată instanței unde au înaintat și apelul, Înalta Curte de Casație și Justiție și va fi analizată în regim de urgență pe 29 aprilie 2025.
În comunicatul de presă, cele două organizații arată că sunt 12 ani de când Ministerul Agriculturii acordă derogări pentru pesticidele neonicotinoide, interzise în Europa. Ei își manifestă înțelegerea pentru dilema marilor fermieri care în acest timp ar fi trebuit să se pregătească pentru renunțarea la pesticidele nocive, însă au fost prost sfătuiți. Situația întreținută abuziv ani la rând prin derogări sistematice, nu avea cum să continuie la nesfârșit, spun ei. Instituțiile publice trebuie să apere statul de drept și interesul public.
Ramona Duminicioiu, președinta Eco Ruralis a declarat:
„Milioane de țărani din România nu au fost niciodată consultați și nu au cerut niciodată derogări pentru pesticide ilegale. Deciziile privind agricultura, pesticidele și securitatea alimentară trebuie luate transparent, cu participarea cetățenilor consumatori, a țăranilor și micilor fermieri care reprezintă majoritatea covârșitoare a producătorilor agricoli.”
Cele două organizații salută nenumăratele demersuri din partea fermierilor și industriei chimice care promovează deja pe piață produse alternative și amintesc că există soluții bine-cunoscute în conceptul de management integrat al dăunătorilor (IPM) pentru diminuarea efectelor dăunătorilor Tanymecus dilaticollis, sau Agriotes spp.
Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS a spus:
„Considerăm regretabil refuzul Ministerului Agriculturii de a intra în normalitatea europeană, de renunțare la cele mai toxice insecticide existente la acest moment, fiind unica instituție dintr-un stat membru UE care emite derogări pentru folosirea neonicotinoidelor, ca apoi să persiste pe această cale refuzând cu obstinație să accepte hotărârea unei instanțe de judecată de suspendare a lor. România trebuie să înceteze aceste practici care compromit ecosisteme întregi și să protejeze apicultura, biodiversitatea și sănătatea publică.”
Reamintim că pe 18 martie 2025, în urma unei acțiuni în justiție începute de cele două organizații, Curtea de Apel Cluj a emis sentința civilă nr. 131/2025 care suspendă autorizațiile emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru utilizarea neonicotinoidelor – substanțe interzise în UE. Această decizie a Curții de Apel Cluj este executorie. Decizia se bazează pe 3 Regulamente UE de interzicere a neonicotinoidelor (2018/783, 2018/784 și 2018/785) și o hotărâre a Curții Europene de Justiție care confirmă că derogările pentru autorizații ale neonicotinoidelor sunt interzise în UE.
