Opinie

Am văzut cu toții imaginile de la învestirea președintelui Trump. Știm cu toții cum au virat spre trumpism rețelele de socializare și pericolul potențial pentru democrație. Cunoaștem de asemenea simbioza dintre Big Tech și politică și faptul că platformele încep tot mai mult să scape de sub orice control. Despre aceste lucruri s-a tot vorbit.

Dar știm și că tehnologiile au efecte nu tocmai pozitive asupra sănătății, mai ales a celor mai tineri dintre noi. Dintr-un studiu OMS de anul trecut asupra impactului tehnologiei digitale asupra sănătății mintale și bunăstării tinerilor, știm că România e în topul țărilor cu probleme. Țara noastră înregistrează cel mai mare procent de tineri care prezintă o utilizare problematică a rețelelor de socializare din lume (22%, adică aproape un sfert!). Și, cu toate acestea, la noi, impactul tehnologiei asupra sănătății e unul dintre lucrurile despre care vorbim foarte puțin.

TikTok nu-i ketchup

Potrivit unui sondaj realizat în Statele Unite pe un eșantion de 1006 membri ai generației Z(vârste între 18 și 27 de ani) de profesorul Jonathan Haidt de la New York University, specializat în psihologie socială, și Harris Poll, una din cele mai vechi companii de sondarea opiniei publice din SUA, invazia rețelelor de socializare în viața tinerilor este uimitoare. Peste 60% din Gen Z petrec zilnic mai mult de 4 ore pe rețelele de socializare, iar dintre aceștia 23% spun că petrec 7 ore sau mai mult. 

Același sondaj arată că 8 din 10 tineri ai generației Z (82%) asociază rețelele de socializare cu cuvântul „dependență” și foarte mulți din ei își doresc ca rețelele de socializare să nu fi fost inventate niciodată.

Cea mai regretată platformă este Twitter/X (50% din tinerii Gen Z își doresc să nu fi fost inventată vreodată), urmată îndeaproape de TikTok (47%). Snapchat (43%), Facebook (37%) și Instagram (34%) completează acest top al resentimentelor. La distanță semnificativă se situează telefoanele inteligente, aplicațiile de mesagerie, Internetul, Netflix și YouTube.  

Autorii studiului spun că aceste cifre indică faptul că tinerii nu regretă funcțiile de bază ale Internetului, căutarea și transmiterea de informații. Ceea ce stârnește sentimentele negative este perturbarea adusă de rețelele de socializare în viețile lor.

Aceștia arată, într-un articol în The New York Times, că resentimentele și regretul că un anumit produs a fost inventat se întâlnesc de obicei în cazul produselor și activităților care dau dependență, cum ar fi țigările sau jocurile de noroc. 

În schimb, spun autorii studiului, în cazul produselor care nu dau dependență, cum ar fi periile de păr, bicicletele, sau ketchup-ul, rareori se găsește vreun utilizator care să-și dorească să nu mai existe pe lume. 

Generația anxioasă

Faptul că cercetarea se concentrează asupra generației Z nu e deloc întâmplător. În primăvara lui 2024 Jonathan Haidt a publicat cartea The Anxious Generation: How the Great Rewiring of Childhood is Causing a Mental Health Epidemic. În această carte, Jonathan Haidt pornește de la constatarea că începând cu 2010 foarte multe țări se confruntă cu o creștere a problemelor de sănătate mintală la tineri. 

În toată anglosfera se înregistrează o creștere a anxietății, depresiei, autovătămării intenționate și anorexiei la tineri. În rândul studenților americani, prevalența depresiei s-a dublat în această perioadă, a anorexiei la fel, iar anxietatea e cu 134% mai frecventă. Numărul fetelor care ajung la urgențe ca urmare a autovătămării aproape s-a triplat, iar al băieților a crescut cu 48%. Un pattern asemănător se înregistrează și în cazul auto-otrăvirii.  

Tinerii sunt cei mai afectați de această tendință. Datele arată că la restul grupelor de vârstă prevalența afecțiunilor psihice crește din ce în ce mai puțin, pentru ca la cei peste 50 de ani să rămână constantă. Iar dintre tineri, cele mai afectate sunt grupurile vulnerabile (fete, LGBTQ+).

În cartea sa, Jonathan Haidt consideră că această evoluție e cauzată de trecerea de la copilăria jocului (play-based childhood), la copilăria telefonului (phone-based childhood). Apariția problemelor psihice coincide cu răspândirea smartphone-urilor și a rețelelor de socializare, care a a avut loc din 2010 încoace. În 2010 cei mai în vârstă dintre tinerii încluși în eșantionul sondajului aveau 12-13 ani.  Sunt grupul de vârstă care a crescut cu rețelele de socializare. Și jumătate din ei și-ar dori să nu fi fost inventate.

Partea întunecată

Acesta este doar unul dintre studiile recente care asociază rețelele de socializare cu efecte negative asupra sănătății mentale și vieții sociale. 

În 2023, Amnesty International a publicat două rapoarte despre TikTok: Driven into the Darkness: How Tiktok Encourages Self-harm and Suicidal Ideation și I Feel Exposed: Caught in TikTok’s Surveillance Web.

Primul arată că algoritmii care stau la baza recomandărilor sunt făcuți în așa fel încât, în urma unei utilizări tipice pentru un copil de 13 ani, aproape fiecare al doilea clip care apare în recomandări are un conținut legat de probleme de sănătate mintală și este potențial dăunător. Cu fiecare oră petrecută pe TikTok, recomandările conțin tot mai multe clipuri cu copii plângând, singuri în întuneric și texte depresive, care descriu suferință, autovătămare și gânduri suicidare. Cercetarea arată, de asemenea, că algoritmii TikTok sunt făcuți pentru a crea dependență. 

Cel de-al doilea raport spune că TikTok colectează cantități enorme de date personale pe care le folosește pentru a crea profiluri ale utilizatorilor. Acestea sunt folosite pentru a-i viza cu conținut personalizat, făcându-i astfel și mai vulnerabili. De altfel, „expunerea" e atât de mare pe TikTok încât foarte multe guverne și administrații au interzis instalarea aplicației pe dispozitivele lor, din motive de securitate.

S-ar putea TikTok să fie cea mai nocivă platformă, dar nici celelalte nu sunt benigne. Meta, de exemplu, este dată în judecată de 41 de state americane care spun că Instagram și Facebook provoacă dependență și sunt nocive pentru copii și tineri. (pentru exemplificare, plângerea depusă de statul Utah: Exhibit A).

Există numeroase studii care arată că utilizatorii rețelelor de socializare se pot confrunta cu tulburări de somn, tulburări de imagine corporală, tulburări de alimentație, anxietate, depresie, autovătămare, suicid. 

La acestea se adaugă prădătorii sexuali, toate tipurile de escroci posibile, bullying și, nu în ultimul rând, utilizarea problematică. Aceasta din  urmă e termenul tehnic folosit de specialiști pentru dependență, situație când tinerii nu-și mai pot controla activitatea pe rețelele de socializare, ceea ce le afectează funcționarea în viața de zi cu zi. Și n-am spus nimic despre jocurile video, care vin și ele cu o serie întreagă de probleme și constituie o altă parte importantă a phone-based childhood. 

Pe cont propriu

În decembrie 2023 Parlamentul European a adoptat cu 545 de voturi pentru, 12 împotrivă și 61 abțineri, un raport asupra proprietăților de a crea dependență ale jocurilor online, rețelelor sociale, serviciilor de streaming și piețelor online, care exploatează vulnerabilitățile utilizatorilor pentru a le capta atenția și a le monetiza datele.

„Nu există autodisciplină care să poată învinge trucurile Big Tech, care au în spate armate de designeri și psihologi care lucrează să te țină lipit de ecran. Dacă nu acționăm acum, acest lucru va avea un impact asupra sănătății mintale și dezvoltării creierului generațiilor viitoare.”, spunea atunci raportoarea Kim Van Sparrentak (Grupul Verzilor). Raportul cerea UE să fie prima din lume care să abordeze practicile care dau dependență ale serviciilor online. Deocamdată nimic concret nu a fost făcut în această direcție. 

Recent, țări precum Franța, Norvegia și Australia au interzis accesul tinerilor la rețelele de socializare înainte de 15 sau 16 ani. Alte țări, precum Olanda, se bazează pe cooperare între școală, părinți și experți media pentru a educa tinerii cu privire la riscurile tehnologiei. 

În SUA, în iunie, anul trecut, Dr. Vivek Murthy, Administratorul Corpului comisionat al Serviciului de sănătate publică al Statelor Unite (US Surgeon General), cerea într-un articol în The New York Times ca rețelele de socializare să primească o etichetă de avertizare, asemănător pachetelor de țigări.

Făcând mai multe paralele cu tutunul, Dr Murthy spune că această etichetă ar trebui să amintească, cu autoritatea șefului sănătății publice, atât părinților, cât și tinerilor, că rețelele de socializare nu sunt dovedite a fi sigure. Nici această propunere nu s-a materializat. Anterior Dr. Murthy a emis și un avertisment cu privire la efectele rețelelor de socializare asupra copiilor și tinerilor. 

Între timp, Donald Trump a devenit președintele Statelor Unite și, foarte probabil discuția despre tehnologiile digitale și sănătatea mintală a tinerilor va deveni mult mai dificilă în toată lumea. În România (potrivit OMS, țara cu cele mai mari probleme din lume) asta n-o să ne afecteze foarte tare. Oricum, prea mult n-am vorbit noi despre așa ceva nici până acum.