După marele pinguin nordic, dispărut la jumătatea secolului XIX din cauza vânatului excesiv și scoicarul din Canare, dispărut la jumătatea secolului XX, culicul cu cioc subțire, cea mai rară și misterioasă pasăre din Europa, este extinctă, potrivit unui studiu apărut săptămâna aceasta.
În această perioadă, Suedia se pregătește să trimită către populație 5 milioane de exemplare din broșura Om krisen eller kriget kommer(Dacă vine criza sau războiul). Fiecare gospodărie va primi câte una în cutia poștală. Am comparat-o cu Ghidul pentru situații de criză, apărut anul trecut în România.
Miniștrii precum Burduja și Fechet spun că ONG-uri bine finanțate din străinătate le încurcă planurile. În realitate, însă, în ce privește râurile, suntem decuplați de lumea civilizată, izolați și fără resurse. România, ne spune biologul Călin Dejeu, e tot mai mult la cheremul continuatorilor agresivi ai ceaușismului, din ministere și industrie, și tot mai departe de o Europă cu respect pentru natură, legi și stat de drept.
Diana Șoșoacă nu are voie să candideze la președinție, spune CCR. Încă nu știm de ce. Înainte de asta, anul trecut, a avut loc însă o altă încercare de a o opri pe Șoșoacă de la a candida. De ce? A fluierat în parlament. Și a sunat din clopoțel. Autorii inițiativei: niște tineri de la REPER, care au încercat atunci să dea o lovitură gravă democrației, prin lege organică. Acum îi plâng de milă.
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) cere poliției să nu mai facă publice rezultatele testelor rapide antidrog. În continuare, un articol despre problemele din solicitarea APADOR-CH și ce ar fi trebuit să facă o asociație care apără drepturile omului în România, în cazul acestor teste.
Modul în care profesorul Dan Ungureanu reacționează la afirmațiile lui Trump despre pisici nu face decât să arate că sub spoiala-i erudită sunt niște structuri pop culture implantate prin anii ’90. Structural, Dan Ungureanu seamănă cu soacră-mea - e un european, dar unul mic-burghez și cam prăfuit. Iar asta constituie o bună ocazie pentru a dezvălui una din originile titlului publicației noastre, Strigătul Carpaților.
În județul Gorj, într-o arie protejată Natura 2000, o firmă vrea să facă o carieră de piatră lângă Bistrița Gorjană. Un munte va fi ras, cu urmări asupra râului și întregii zone. APM nesocotește consecințele, comunitatea locală și legea pentru a aproba proiectul. Biologul Călin Dejeu ne prezintă un nou episod despre abuzurile distrugătoare ale celor care ar trebui să protejeze mediul.
În județul Maramureș, pârâul Iadăra este amenințat de un proiect de regularizare. Biologul Călin Dejeu pune reflectorul pe procesul defectuos de avizare a proiectului și ne explică de ce acest proces este un simptom al unor probleme mai mari și mai generale pentru apele și mediul din România.
Activiștii de mediu și silvicultorii nu prea se împacă unii cu alții. Unul din punctele în care se ciocnesc e reprezentat de „defrișări”, sau „defrișări ilegale”. Termenul, nu fenomenul. Nu găsesc o modalitate de a vorbi o limbă comună. E asta încăpățânare, aroganță, rea voință, sau e ceva mai mult în spate?