Am pornit acest demers după ce am văzut, distribuit pe pagina de facebook a unui biolog timișorean, un clip al Primăriei Municipiului Timișoara cu dezinsecția aeriană. Biologul se întreba cum pot ei, timișorenii, să accepte să fie „stropiți cu pesticide, așa, din avion, precum gândacii". 

Diverse persoane au comentat acolo despre produsele folosite și toxicitatea substanțelor pentru mediul acvatic și albine și povesteau că după tratamente adună albinele moarte cu fărașul de pe terasă, sau că aleile din parc sunt pline de cadavre de bondari. Însă nimeni nu părea interesat să facă ceva.

 

O singură doamnă a intrat în discuție spunând că a petiționat Primăria și a pus întrebări cu privire la necesitatea/constatările care au dus la această acțiune. O acțiune care, în opinia ei, oricum nu pare să afecteze țânțarii, ci albinele, păsările și aricii. 

Astfel de întrebări relevă gândire științifică, simplă, corectă, genul de care avem nevoie în țara asta. Iar răspunsul, așa cum rezulta din fotografia atașată comentariului a fost pe lângă întrebare. Reprezentanții Primăriei, în loc să-i explice necesitatea, i-au prezentat acoperirea legală (Regulamentul Cadru al Serviciilor de Salubrizare cere dezinsecții lunare, în sezonul cald) și niște jargon tehnic cu privire la substanțele folosite:

„Pentru lucrările de dezinsecție se folosesc substanțe care fac parte din Grupa III de toxicitate (pesticide non-agricole) Tip 18 (insecticide, acaricide și produse pentru combaterea artropodelor), sunt avizate de Comisia Națională pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătății și se regăsesc în Registrul Național al Produselor Biocide avizate pentru profilaxia sanitar-umană de către Ministerul Sănătății.”

Sursa foto facebook, folosită cu permisiunea autoarei

Asta m-a făcut curios – dacă fac ceva în interesul tău, autoritățile știu să-ți explice pe limba ta, dacă vor să te prostească cu ceva, recurg la astfel de artificii. 

Așa că am căutat pe site-ul Primăriei anunțurile cu privire la dezinsecția contra țânțarilor. Am găsit în fiecare lună, începând din aprilie. De fiecare dată au avut loc dezinsecții terestre, iar începând din mai se fac și dezinsecții aeriene. 

În toate anunțurile am găsit aceleași formulări ca în răspunsul la petiția de la care pornisem. În plus, anunțurile mai adaugă și numele produselor folosite și spun care sunt substanțele active (Cymina Plus – pe bază de chimicale și Vectobac WG – un larvicid biologic). Anunțurile pentru dezinsecție aeriană, cu Cymina Plus, mai spun și că „se va insista în zonele parcurilor, locurilor de joacă,  malurilor Begăi și bălților”. Adică Primăria atrage atenția că insistă cu substanțele despre care biologul și prietenii săi spun că sunt toxice pentru fauna din apă, fix pe râu și în locurile unde se joacă copiii? Hmm, asta nu pare bine.

Dacă înainte fusesem curios, acum am devenit atent. Așa că am căutat să văd ce înseamnă de fapt, din punct de vedere practic, formulările standard din aceste anunțuri. Cum se îngrijesc autoritățile de siguranța cetățenilor și de mediul în care trăiesc și de care depinde calitatea vieții lor? Ce valoare are faptul că un produs e avizat de Comisia Națională pentru Biocide? Ce garanții oferă asta? Ce fel de substanțe sunt chimicalele folosite și ce se știe despre efectul lor asupra sănătății și mediului? Ce spune Europa despre ele? Cât de legal e să împrăștii din avion substanțe deasupra orașelor, apelor, locurilor de joacă? Cât de responsabil e să dai cu chimicalele alea în locurile de joacă? Sau în apă? Ce alternative există? Care sunt costurile? Și uite ce am găsit:

Pulverizare aeriană

În Uniunea Europeană pesticidele sunt reglementate de Directiva 128/2009. O Directivă este un tip de act normativ care stabilește obiective obligatorii, dar lasă statelor membre libertatea de a decide cum îndeplinesc acele obiective. În general, pentru implementarea Directivelor, statele membre trebuie să elaboreze sau să modifice legi pentru a stabili modalitățile concrete de îndeplinire a obiectivelor.

Definiția pesticidelor din Directivă cuprinde două tipuri de produse: produse de protecția plantelor și produse biocide, așa cum sunt ele definite în legislația privind punerea pe piață a produselor biocide. Produsele folosite la dezinsecție sunt biocide.

Domeniul de aplicare al Directivei, însă, este reprezentat doar de prima categorie de produse, cele pentru protecția plantelor. Potrivit preambulului, în 2009 intenția era ca în viitor Directiva să fie aplicată tuturor pesticidelor. De asemenea, în ce privește domeniul de aplicare, în Directivă scrie clar că acesta nu împiedică statele membre să aplice principiul precauției și să restricționeze sau să interzică utilizarea pesticidelor în circumstanțe sau zone specifice.

În România, Directiva 128/2009 a fost implementată târziu și numai după amenințări cu sancțiuni costisitoare din partea Comisiei Europene, prin Ordonanța de Urgență 34 din  27 iunie 2012, aprobată prin Legea 63/2013. În legislația românească, pesticidele sunt definite la fel ca în Directiva europeană: atât produse pentru protecție plantelor, cât și biocide. Diferența apare la domeniul de aplicare: legea românească se aplică pesticidelor, așa cum sunt ele definite în legea românească. Adică, spre deosebire de Directiva Europeană, care se aplică doar pe o parte din pesticide, cele pentru protecția plantelor, legea românească se aplică ambelor tipuri de produse, și celor pentru protecția plantelor, și biocidelor. De câte ori legea românească vrea să reglementeze doar produsele pentru protecția plantelor, o face direct în text, referindu-se specific în diverse articole sau paragrafe doar la acest tip de produse. Iar acest lucru, din punctul de vedere al legislației europene și al principiului precauției, este perfect legal.

„Pulverizare aeriană” e termenul folosit în legislație pentru ceea ce prin anunțurile primăriilor se cheamă „dezinsecție aeriană”, adică aplicarea pesticidelor din avion, sau elicopter. 

Articolul 9 din OUG 34/2012, prin primul alineat, interzice pulverizarea aeriană a pesticidelor, deci adică atât a produselor de protecția plantelor, cât și a biocidelor. Alineatul 2 prevede posibilitatea unor derogări, însă doar în cazul în care nu există alternative viabile la pulverizarea aeriană, sau atunci când aceasta prezintă avantaje pentru mediu și sănătate. În plus, există și alte restricții cu privire la derogări: zona de aplicare nu trebuie să se afle în imediata apropiere a zonelor rezidențiale, a ariilor naturale protejate, sau a zonelor de protecție situate în vecinătatea apelor (potrivit Legii apelor, pentru toate râurile, lacurile, bălțile etc. se instituie zone de protecție unde e interzisă utilizarea pesticidelor, cu lățimi stabilite prin lege de la 5 la 50 de metri, în funcție de tipul și dimensiunea corpului de apă). Pentru alte zone accesibile publicului (de exemplu, căi ferate, drumuri sau poteci), trebuie luate măsuri de gestionare a riscurilor pentru a nu pune în pericol sănătatea eventualilor trecători.

Deci, în 2012, când, cu întârziere, a implementat Directiva cadru privind utilizarea durabilă a pesticidelor, România a aplicat principiul precauției despre care vorbea Directiva europeană și a interzis aplicarea tuturor pesticidelor(inclusiv a biocidelor) prin pulverizare aeriană asupra zonelor rezidențiale și în apropierea acestora. La fel în ce privește corpurile de apă de orice fel și malurile acestora, sau ariile naturale protejate. 

Și este clar că dezinsecția aeriană de la Timișoara, este ilegală, la fel ca toate dezinsecțiile aeriene care au avut loc în diverse orașe și sate din România, din 2012 încoace. Iar faptul că, la Timișoara, Primăria se laudă că „se va insista în zonele parcurilor, locurilor de joacă,  malurilor Begăi și bălților” adaugă un nivel în plus la disprețul față de lege, populație și mediu.

Substanțele active

Substanțele active din produsul Cymina Plus sunt Cipermetrin (Cypermethrin), Tetrametrin (Tetramethrin) și Butoxid de piperonil (Piperonyl butoxide).

Cipermetrin și Tetrametrin fac parte din clasa pyretrinoizilor. Aceste substanțe sunt insecticide nespecifice, care acționează nediscriminator asupra insectelor, prin contact și ingestie. Afectează sistemul nervos al insectelor intoxicate, rezultând în „knockdown” rapid. Insectele afectate prezintă mișcări necoordonate, iar apoi mor. Albinele sunt foarte sensibile la această clasă de substanțe. De asemenea sunt foarte toxice pentru fauna acvatică, atât vertebrate cât și nevertebrate, acumulându-se în apă.

Cipermetrin

Pe site-ul Agenției Europene pentru Produse Chimice (European Chemicals Agency ECHA) găsim pentru Cipermetrin o fișă cu informații generale și o pagină cu informații detaliate

În fișa de informații generale scrie că:

„această substanță este toxică dacă este înghițită, este foarte toxică pentru fauna acvatică cu efecte de lungă durată, este foarte toxică pentru fauna acvatică, este toxică dacă este inhalată, poate provoca leziuni organelor, este nocivă în contact cu pielea, este suspectată că afectează fertilitatea sau copilul nenăscut, poate provoca iritații respiratorii, poate provoca o reacție alergică a pielii și provoacă iritații ale pielii.”

Această descriere este însoțită de simbolurile „GS08 Serious Health Hazard" - pericol grav pentru sănătate, „GS07 Health Hazard"  - pericol pentru sănătate, „GS06 Acute Toxicity" - toxicitate acută și „GS09 Hazardous to the Environment" - periculos pentru mediu.

În pagina cu informații detaliate, sub tab-ul „Approval Data” găsim, între alte documente, Raportul de evaluare făcut de țara raportoare, Belgia, și Opinia finală a Comitetului pentru produse biocide (CPB).

Din Raportul de evaluare aflăm că solicitantul este Arysta Life Science, o companie producătoare de chimicale pentru agricultură, activă în toată lumea, care între timp a fost achiziționată de grupul UPL. Despre domeniul de utilizare pentru care a fost făcută solicitarea și pentru care este, de fapt, aprobată substanța scrie:

„Potrivit solicitantului, produsele care conțin Cipermetrin (în formulări de pulverizare) sunt destinate a fi utilizate de către profesioniști (operatori de control al dăunătorilor) ca insecticid cu spectru larg împotriva insectelor târâtoare și zburătoare, inclusiv gândaci, furnici, purici, ploșnițe, muște, țânțari, molii și cuiburi de viespi pentru utilizare în principal în interior ca spray de suprafață pe pereți și podele și, de asemenea, pentru utilizare în exterior pe alei și terase și în jurul marginilor clădirilor.”

Deci, oficial, cei care au cerut aprobarea substanței în Europa spun că nu este destinată unor produse care să fie aplicate nediscriminat în parcuri, pe străzi, în locuri de joacă etc. Nu este pentru produse care să fie folosite fără restricții, cum vom vedea că scrie în Avizul românesc pentru Cymina Plus. Nu prin tot felul de metode și pe tot felul de suprafețe, așa cum lasă să se înțeleagă Avizul de extindere. Nu la dezinsecția generală a localităților. În niciun caz din avion. Și nici stropind din mașină pe străzi. 

Mai mult, din Opinia finală a CPB aflăm că, și în cazul aplicării pe suprafețe, substanța prezintă riscuri inacceptabile pentru bebeluși și copii mici. Pentru profesioniștii care aplică substanța riscurile sunt acceptabile doar cu echipament de protecție personală.

Tabel care prezintă riscurile pentru sănătatea umană ale utilizării Cipermetrinului sub formă de produse biocide, cu metodele prescrise de solicitantul aprobări. Sursa Opinia Finală a ECHA

În ce privește riscurile pentru mediu, acestea sunt inacceptabile pentru sol, sediment și apă în cvasi-totalitatea scenariilor de utilizare. 

În plus, Raportul de evaluare menționează și că pisicile prezintă hipersensibilitate la clasa de substanțe din care face parte Cipermetrinul, astfel că la autorizarea produselor trebuie prevăzute măsuri de gestionarea riscurilor pentru animalele de casă.

Tabel care prezintă riscurile pentru mediu ale utilizării Cipermetrinului sub formă de produse biocide, cu metodele prescrise de solicitantul aprobării. Sursa Opinia Finală a ECHA

Potrivit Opiniei finale, riscul pentru albine nu a fost evaluat deoarece solicitarea aprobării a fost făcută doar pentru suprafețe mici, astfel că evaluarea a fost făcută pentru utilizare pe scară mică, la interior („small scale indoor use”).

Găsim informații despre toxicitatea asupra albinelor la o altă instituție europeană: Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (European Food Safety Authority EFSA). Într-o declarație pe marginea unui studiu făcut pentru a determina scenarii și metode de gestionate a riscurilor pentru mediu în cazul utilizării Cipermetrinului în produse pentru protecția plantelor (deci pe câmpuri cultivate, nu în zone rezidențiale), EFSA arată că Cipermetrinul este atât de toxic încât pentru a proteja albinele produsul trebuie aplicat cu duze care opresc peste 95% din derivă și este nevoie de zone tampon de până la 133 de metri pentru cereale (mai mult decât lungimea unui teren de fotbal!) și 270 de metri pentru cartofi.  Astfel, nu e de mirare că folosirea terestră, sau aeriană a Cipermetrinului în localități, în parcuri, pe plante și flori duce la distrugerea populațiilor de albine și a celorlalți polenizatori.

CPB cere autorităților responsabile cu autorizarea produselor biocide la nivel național să nu aprobe produse despre care nu sunt siguri că vor fi utilizate în așa fel încât să nu rezulte riscuri inacceptabile pentru sănătate și mediu. Iar substanța a fost aprobată printr-un act de implementare de Comisie în august 2018 cu condiția ca cerințele privind limitările utilizării din Opinia BPC să fie respectate (preambul punctul (5)). Ceea ce evident nu s-a întâmplat în cazul Cymina Plus care, în România, a fost avizat fără niciun fel de restricții – ne vom ocupa de asta pe larg mai jos. 

Pe lângă toate acestea, Pesticides Action Network Europe(PAN Europe) susține că, în cazul aprobării Cipermetrinului ca substanță pentru protecția plantelor, activitatea acestei substanțe ca perturbator hormonal nu a fost evaluată corespunzător și că există indicii serioase că această substanță ar fi periculoasă mai ales pentru femei însărcinate și copii mici. Pentru acest motiv și pentru toate celelalte probleme de toxicitate, PAN Europe consideră că Cipermetrinul una dintre cele mai toxice 12 substanțe pesticide din Europa și a dat Comisia Europeană în judecată pentru a obține interzicerea ei.

Butoxid de piperonil

Butoxidul de piperonil este o substanță aprobată ca biocid în Uniunea Europeană din 2016. Are un profil de toxicitate pentru mediu asemănător Cipermetrinului, dar mai puțin agresiv. Opinia finală a CPB cere o zonă tampon de cel puțin 30 de metri față de corpurile de apă.

Din punct de vedere al sănătății este clasificat ca substanță care ar putea provoca cancer. 

Tetrametrin

Această substanță nu este încă aprobată în Uniunea Europeană și este în curs de evaluare. Din acest motiv putem găsi pe site-ul ECHA doar fișa cu informații generale a substanței, nu și datele detaliate ale CPB. 

Din fișa substanței aflăm că:

„este foarte toxică pentru mediul acvatic, este foarte toxică pentru mediul acvatic cu efecte de lungă durată, este nocivă dacă este înghițită, este suspectată de a provoca cancer și poate provoca leziuni ale organelor”.

De asemenea, substanța este evaluată ca posibil perturbator hormonal.

La fel ca Cipermetrinul, și Tetrametrinul face parte din grupa pyrethrinoizilor. La autorizarea produselor trebuie luate în considerare sinergiile și efectele cumulative, în ce privește toxicitatea și efectele asupra organismelor nevizate.

Produsul Cymina Plus

Baza legală

În Uniunea Europeană, punerea pe piață a produselor biocide este reglementată de Regulamentul UE 528/2012. Acesta înlocuiește Directiva 98/8/EC, din 1998.

Spre deosebire de o Directivă, un Regulament UE este un tip de act normativ direct aplicabil, fără a fi nevoie de transpunere în legislația națională, cu putere de lege, în toate statele membre. Regulamentele au prioritate în fața legislației naționale. Statele membre nu au voie să adopte legislație care să anuleze sau să contravină prevederilor din Regulamentele europene. Potrivit Articolului 97, Regulamentul 528/2012 a intrat în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la 1 septembrie 2013.

Potrivit Regulamentului, substanțele active care intră în componența produselor biocide sunt aprobate la nivelul Uniunii Europene. Produsele, însă, sunt autorizate la nivel național. Intenția Regulamentului este să se ajungă să fie utilizate doar produse care conțin substanțe aprobate. Pentru aprobarea substanțelor și autorizarea produselor există o serie de norme și reguli care trebuie respectate, care decurg din principii comune de evaluare a dosarelor.

Condițiile pentru aprobarea produselor sunt centrate, pe de o parte pe eficacitatea acestora, iar pe de altă parte pe protejarea sănătății utilizatorilor și publicului și protejarea mediului. O atenție deosebită este acordată organismelor nevizate (care sunt sensibile la produs, dar nu reprezintă ținta acestuia nefiind dăunătoare) și apei, care poate distribui produsul în mediu, crescând contaminarea. Autoritățile competente au obligația de a nu autoriza, sau de a restrânge utilizările produselor care prezintă riscuri inacceptabile pentru sănătate și/sau mediu. Condițiile stabilite de Regulament sunt, în mare măsură, o reluare a celor stabilite de Directivă. În Anexa VII a Regulamentului există un Tabel de corespondență între articolele care tratează aceleași subiecte. Pentru condițiile de aprobarea a produselor, corespondența este Articolul 5(1) din Directivă - Articolul 19(1) din Regulament.

Având în vedere că e fizic imposibil ca toate substanțele active aflate pe piață să fie evaluate și aprobate peste noapte, Regulamentul prevede, în Articolul 89, intitulat Măsuri tranzitorii, că, până când substanțele vor fi evaluate și, după caz, aprobate sau neaprobate, la nivel european, statele membre pot continua să folosească sistemul propriu actual de autorizare a produselor. Prin Articolul 96, Regulamentul abrogă Directiva, însă fără a aduce atingere Articolului 89. Adică fără a lăsa autorizarea produselor în vid normativ, fără niciun fel de reguli și condiții și în afara principiilor comune.

În România, Directiva privind punerea pe piață a biocidelor din 1998 a fost implementată prin Hotărârea de Guvern nr. 956 din 18 august 2005, în perioada de preaderare, pentru a avea și noi un sistem de punere pe piață a biocidelor. Articolul 5(1), cel cu condițiile pentru aprobarea produselor este preluat în această Hotărâre în Articolele 24-27. 

Pentru stabilirea cadrului instituțional și a măsurilor de aplicare a Regulamentului din 2012, avem Hotărârea de Guvern nr. 617 din 23 iulie 2016. Această Hotărâre denumește autorizarea produselor care conțin substanțe existente, dar încă neaprobate, potrivit măsurilor tranzitorii din Articolul 89 al Regulamentului, „avizare” și stabilește că procedura de urmat este cea din Ordinul ministrului sănătății, al ministrului mediului și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 10/368/11/2010 privind aprobarea procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piață pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, abrogă fără niciun fel de nuanțe Hotărârea care implementa Directiva.

Ordinul nr. 10/368/11/2010, cu completările ulterioare, prevede niște pași pentru „avizarea” produselor, cu dosare care trebuie să  conțin date despre toxicitatea și ecotoxicitatea produselor, trebuie depuse, evaluate etc., dar nu are niciun fel de referire directă la condițiile pentru respingerea avizării sau restricționarea utilizării în cazul produselor care prezintă riscuri pentru sănătate și mediu, condiții care, când a fost scris Ordinul, se găseau în Hotărârea de Guvern care implementează Directiva. La abrogarea acestei Hotărâri fără niciun fel de nuanțe și excepții, aparent ne aflăm în situația în care condițiile din Articolele 24-27, care obligă la respingerea sau limitarea utilizării produselor periculoase, au fost abrogate, iar cele din Articolul 19(1) al Regulamentului încă nu se aplică, pentru că substanțele nu au fost aprobate – avizarea e la bunul plac al celor care se ocupă de ea. Acesta este însă doar o șmecherie funcționărească, pentru că Regulamentul este direct aplicabil, are prioritatea în fața legislației naționale și prevederile sale nu pot fi anulate de ordine de miniștri. Iar Regulamentul, chiar dacă abrogă Directiva, nu lasă, pe parcursul tranziției, avizarea produselor în vid normativ, la bunul plac al unor funcționari. Nu se poate să ai o procedură cu pași de urmat, fără niște principii care să ghideze deciziile care trebuie luate în cadrul acelor pași. Nu e legal să fie avizate produse sau utilizări care prezintă riscuri inacceptabile pentru sănătate sau mediu. Condițiile din Directivă trebuie aplicate.

Intențiile lipsite de bună credință ale acestui Ordin mai sunt relevate și de modul cum încearcă să protejeze eventualele abuzuri. Un Aviz emis, din greșeală sau abuziv, „pe baza unor informații care nu reflectă realitatea” are protecția Ordinului și nu poate fi anulat administrativ, în mod simetric celui în care a fost emis, ci doar prin hotărâre judecătorească. În plus, pentru experții care se ocupă de avizare, Ordinul prevede răspundere doar pentru „exactitatea datelor”, nu și pentru eventuale decizii incorecte, adică ilegale. Desigur, aceasta din urmă este altă șmecherie funcționărească, având în vedere că într-un stat de drept, cum România ar trebui să fie, există legi privind statutul și codul de conduită al funcționarilor publici, care cer bună credință și, de asemenea, există un Cod Penal, care prevede infracțiuni precum neglijența sau abuzul în serviciu.

Avizul

Cymina Plus este un produs biocid al companiei italiene Colkim. Acesta poate fi pus pe piața din România din 2015, conform Avizului Nr 3273BIO/18/12.24. Avizul a fost eliberat Comisia Națională pentru Produse Biocide (CNPR) din cadrul Ministerului Sănătății la data de 06.05.2015. A fost semnat de președintele CNPR de la acea dată, Dr. Chimist Gabriela Cilinca și scrie în el că ar fi valabil până 31.12.2024. Acest Aviz este plin de lipsuri, ilegalități și ciudățenii.

Cymina Plus este un produs clasificat, conform Anexei V a Regulamentului european, la Grupa principală 3 - Produse de combatere a dăunătorilor, Tipul de produs 18 - Insecticide, acaricide și produse pentru combaterea altor artropode și apare într-adevăr în Registrul Național al Produselor Biocide, cum spun și autoritățile în limbajul lor de lemn. Însă aceste „grupe” și „tipuri” sunt pur și simplu un mod de a clasifica produsele după funcția lor. În prima grupă sunt dezinfectanții, în a doua conservanții, în a treia produsele de combatere a dăunătorilor. Nu sunt deloc niște „grupe de toxicitate”, așa cum spun anunțurile Primăriei în încercarea de a le face să pară mai inofensive („e grupa III, nu e prima”). Numerele atribuite lor au aceeași semnificație ca literele atribuite claselor paralele dintr-o școală.

Substanțele active sunt Cipermetrin, Tetrametrin  și Butoxid de piperonil, în concentrații de 10%, 2,5%, respectiv 12,5%. 

Deși Cymina Plus este un produs biocid, în mod inexplicabil, pentru Cipermetrin, la numărul CE(European Community Number), adică numărul acordat de ECHA fiecărei substanțe din lista de substanțe cu care lucrează, găsim „PPP”, acronimul folosit pentru produsele de protecție a plantelor, în loc de numărul CE al substanței biocide, adică „257-842-9”. Pentru Tetrametrin și Butoxid de piperonil găsim numerele corecte „231-711-6”, respectiv „200-076-7”. 

Metoda de aplicare avizată este „prin pulverizarea soluției de lucru pe suprafețele de tratat”. Deci pulverizare pe suprafețe, nu pulverizare aeriană. Acest lucru corespunde cu metoda de aplicare pentru care la momentul respectiv era cerută aprobare pentru Cipermetrin al nivel european, după cum am văzut mai sus, când ne-am ocupat de substanțe – aplicare la scară mică, de preferință la interior, pe ziduri și podele. 

În secțiunea privind etichetarea, Avizul trebuie să prezinte frazele de risc, pericol, prudență și precauție și simbolurile de atenționare. Acestea sunt determinate de autoritățile europene pentru fiecare dintre substanțele active conținute de produs.

Avizul eliberat de CNPR pentru Cymina Plus, nu prezintă toate frazele de pericol ale substanțelor conținute. Găsim doar: „H410 Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung” - extrem de relevant având în vedere că nu s-a ținut cont de acest lucru la dezinsecția realizată în Timișoara. Și extrem de puțin, după cum am văzut când ne-am ocupat de caracteristicile substanțelor și de nocivitatea lor pentru sănătate și mediu.

Frazele cele de prudență sunt „P273 Evitați dispersarea în mediu” – probabil cea mai relevantă având în vedere că subliniază necesitatea ca aplicarea să fie limitată la suprafețele de tratat, „P391 Colectați scurgerile de produs” și „P501 Eliminați continutul/recipientul în conformitate cu reglementările naționale”.  Și de aici lipsesc multe dintre frazele stabilite de autoritățile europene pentru substanțele active.

Simbolurile „GS08 Serious Health Hazard", „GS07 Health Hazard", „GS06 Acute Toxicity", asociate Cipermetrinului, potrivit fișei substanței de la ECHA, lipsesc. Este prezent doar „GS09 Hazardous to the Environment", având însă alăturat textul „Atenție", fără punctuație.

La secțiunea XIII a Avizului, cu titlul Recomandări/restricții privind protecția sănătății și a factorilor de mediu, găsim „Nu există”. Asta deși, chiar și având în vedere doar frazele de pericol care au fost preluate în Aviz, ne-am aștepta să găsim niște restricții necesare pentru protecția apelor și a faunei din ele și recomandări și restricții pentru limitarea aplicării la suprafețele de tratat și pentru evitarea contaminării solului și a apei. Dacă luăm în considerare cerințele din documentația tehnică a substanțelor active de la ECHA, aici ar trebui să scrie mult mai mult.

Extinderea

În 2020, când două dintre substanțele active erau deja aprobate de Comisia Europeană și  informațiile tehnice de la ECHA privind riscurile inacceptabile și precauțiile necesare erau disponibile, Comisia Națională pentru Produse Biocide, prezidată de aceeași doamnă Dr. Chimist Gabriela Cilinca, a emis un Aviz de extindere pentru Cymina Plus. Acest tip de avize sunt eliberate pe baza completării dosarului în vederea extinderii ariei de utilizare, modificării ambalajului, a indicațiilor de utilizare etc. Informațiile din Avizele de extindere se adaugă celor din Avize. Extinderea, scrie în document, este „valabilă pe perioada valabilității avizului, până la data de 31.12.2024”.

În secțiunea privind etichetarea produsului sunt adăugate noi fraze de pericol: „H351 Susceptibil de a provoca cancer”, „H319 Provoacă iritare gravă a ochilor”. Și la frazele de prudență apar câteva adăugiri, de exemplu, cu privire la echipamentele de protecție necesare și la măsurile care trebuie luate în caz de posibilă expunere.

Una din noile fraze de prudență care trebuie adăugate pe etichetă conform Avizului de extindere este „P201 Procurați instrucțiuni speciale înainte de utilizare”. Este neclar însă ce sunt aceste instrucțiuni speciale și de unde pot fi procurate. Cu atât mai mult cu cât, nici prin acest document, CNPB nu adaugă nimic la secțiunea XIII Recomandări/restricții privind protecția sănătății și a factorilor de mediu. Nimic despre protecția copiilor – aceasta este cerută în documentația tehnică de la ECHA. Nimic despre mediu, ape, albine etc.

Sunt adăugate simbolurile „GS08 Serious Health Hazard", „GS07 Health Hazard", însă din nou înșelător. Apar doar imaginile și codurile, nu și textul care explică pe înțelesul tuturor ce înseamnă ele. Singurul cuvânt rămâne „Atenție", tot fără punctuație. Simbolul „GS06 Acute Toxicity", un craniu cu două oase încrucișate, continuă să lipsească. Pe site-ul ECHA, la Cipermetrin e folosit termenul „Pericol!". 

În secțiunea privind indicațiile de utilizare, față de Avizul din 2015, au fost adăugate noi metode de aplicare și o detaliere mai mare a acestora și a cantităților, raportate la suprafață. Această secțiune este acum mai detaliată și, în același timp, mai derutantă, lăsând impresia că produsul biocid poate fi utilizat pe suprafețe mari, de ordinul hectarelor, ceea ce contravine documentației tehnice a substanțelor active de pe site-ul EHCA. Cipermetrinul, de exemplu, este aprobat pentru utilizare în produse biocide doar pe suprafețe mici și, în general, la interior, iar Avizul din 2015 conține fraza de prudență „P273 Evitați dispersarea în mediu”, rămasă valabilă și în Avizul de extindere

8 iunie 2024. Bondari morți pe alei, în timpul dezinsecțiilor din 3-10 iunie 2024, în Timișoara. Sursa foto facebook, folosită cu acordul autorului.

Modificarea indicațiilor de utilizare creează premisele pentru o utilizare extinsă și foarte nocivă pentru mediu și sănătate a produsului și este contrară unora din avertismentele conținute de Avizul din 2015 și diametral opusă cerințelor din documentația tehnică a substanțelor active disponibilă la acel moment la ECHA. 

Sigur, atâta timp cât produsul conține o substanță existentă care se află încă în evaluare(Tetrametrinul), prevederile Regulamentului nu i se aplică, iar cerințele din actele de implementare ale Comisiei pentru substanțele aprobate (Cipermetrin, Butoxid de piperonil), nu au putere de lege. Însă documentația tehnică a acestor substanțe se bazează pe studii științifice acceptate în UE și nu e deloc în regulă că experții români au luat decizii opuse concluziilor experților europeni. 

Faptul că această extindere, în loc să clarifice restricțiile necesare pentru protejarea mediului și sănătății, extinde indicațiile de utilizare oferind pretexte pentru folosirea abuzivă și periculoasă a produsului este, în opinia noastră, ilegal și nu poate decât să ridice mari semne de întrebare cu privire la buna credință a celor care au emis Avizul de extindere.

Avocatul Poporului

În 2021 Cymina Plus și Avizul de extindere au ajuns în atenția Avocatului Poporului. Acesta s-a sesizat din oficiu prin Biroul Teritorial Brașov în urma unui articol din presa covăsneană care spunea că în orașul Sfântu Gheorghe este programată dezinsecția atât aeriană cât și terestră cu Cymina Plus și arăta că apicultorii sunt nemulțumiți pentru că nu aveau cum să-și pună albinele la adăpost pentru a nu fi ucise de produsul folosit. 

În cadrul acestui demers, Avocatul Poporului, prin Biroul Teritorial Brașov contactează o serie de instituții (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională Fitosanitară și Comisia Națională pentru Biocide). Află că produsul este avizat, că Avizul a prezentat lipsuri importante, că Avizul de extindere a adăugat câteva fraze de pericol (nu de risc, așa cum greșit scrie în Recomandarea redactată de Avocatul Poporului) și că produsul este toxic pentru albine și pentru fauna acvatică și periculos pentru sănătate, dar nu contactează nicio autoritate de mediu ci pare să ia de bună asigurarea primită de la Primăria Sfântu Gheorghe că „nu afectează sănătatea și nu persistă ca factor poluant”, deși chiar și Avizul din 2015 conținea fraza de pericol „H410 Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung”. 

Avocatul Poporului citește legislația românească privind pesticidele, dar o face superficial, fără să înțeleagă definițiile, termenii și domeniul de aplicare și fără să verifice dacă metoda pulverizării aeriene e legală. De asemenea se uită peste fișele substanțelor, de la ECHA, dar nu le înțelege. Își dă seama că substanțele folosite sunt toxice și periculoase, dar nu și că acest fapt presupune restricții serioase cu privire la modul de utilizare, care ar trebui precizate la avizare și ar trebui să apară în Aviz. Cercetează Avizul de extindere, dar nu-și dă seama că este diametral opus documentelor tehnice europene și creează premisele pentru utilizări periculoase și abuzive. Se uită peste Regulamentul european privind punerea pe piață a biocidelor, dar nu ține cont de faptul că substanțele active se aprobă la nivel european, iar produsele se autorizează sau avizează la nivel național. Așa că citează un articol privitor la aprobarea substanțelor active, care se face la nivel european, și mai și încurcă alineatele. I se comunică din partea instituțiilor contactate că produsul conține substanțe active care nu sunt aprobate la nivel european ci sunt în curs de evaluare (la acel moment, ca și acum două erau deja aprobate, în evaluare mai era doar una), dar nu înțelege, sau nu vrea să înțeleagă ce implicații practice are asta și nu citește legislația românească privind „avizarea” produselor pentru a-și da seama de problemele ei.

Dacă Avocatul Poporului ar fi lucrat serios și ar fi citit legislația românească și europeană așa cum trebuie, cu ocazia acelei autosesizări ar fi trebuit

  • să clarifice că practica pulverizării aeriene a pesticidelor deasupra zonelor rezidențiale și în apropierea acestora e ilegală și să ceară să înceteze imediat 
  • să stabilească faptul că Avizul și Avizul de Extindere, care nu impun niciun fel de restricții și măsuri de gestionare a riscurilor pentru sănătate și mediu nu corespund, sau sunt contrare cerințelor tehnice din documentația substanțelor aprobate (Cipermetrin și Butoxid de piperonil) și nu aplică nici principiul prudenței cu privire la substanța neaprobată (Tetrametrin) și să ceară o revizuire
  • să clarifice că „avizarea” produselor nu are cum să se desfășoară într-un vid normativ și că principiile comune și condițiile din Directiva 98/8/EC trebuie aplicate
  • să ceară controale și eventual anchete penale

În schimb, Avocatul Poporului recomandă Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe să continue dezinsecția cu același produs, într-un fel validându-l, dar să fie ceva mai atentă. De exemplu, chiar și recomandarea ca „acțiunile de dezinsecție să aibă loc în perioada de inactivitate a albinelor” e neconformă cu ce poate fi găsit în documentele Comisiei Europene, greșită și înșelătoare. Recomandarea Comisiei este utilizarea după perioada când înfloresc culturile sau buruienile, când albinele numai au motiv să treacă pe acolo, pentru că „inactivitate” poate însemna și peste noapte, dar, în acest caz, dimineața albinele vor intra în contact cu substanța rămasă pe plante sau alte suprafețe și vor muri. Dar această recomandare se referă la produse de protecția plantelor. În cazul Cymina Plus, biocid, recomandarea corectă ar fi să restricționeze CNPB utilizările astfel încât să nu poată dăuna albinelor. Și nici copiilor, peștilor, nevertebratelor din apă, solului etc.

Această autosesizare a Avocatului Poporului ar fi putut opri nebunia toxică încă din 2021, însă în urma ei nu s-a schimbat nimic. Ba mai mult, practic, instituțiile care avizează aceste produse, companiile care le pun pe piață și cele care se îmbogățesc aruncându-le în capul oamenilor au ieșit întărite. Astfel că, nu putem să nu ne punem întrebări și cu privire la buna credință a acestui demers.

Comercializarea

Deși nu direct legat de cazul Timișoara, dar relevant pentru valoarea garanțiilor oferite de Avize și în general pentru modul cum umblăm cu substanțe toxice, am verificat și cum poate fi cumpărat acest produs. E simplu: se vinde oricui, pe internet.

Pe emag.ro, unde este vândut de Fitomag SRL, la descrierea produsului, cel mai probabil luată de pe etichetă, găsim recomandări de a fi utilizat, între altele, în aglomerări urbane, bulevarde și parcuri, zone suburbane, sate turistice, campinguri, școli, grădinițe, spitale, case de îngrijire, de pensionare șamd. De asemenea, este recomandat la eradicarea insectelor de pe peluze, arbuști, copaci, plante ornamentale, etc. Majoritatea acestor indicații sunt sau în contradicție cu utilizările pentru care au fost aprobate substanțele active în UE, sau ar necesita precizări suplimentare și măsuri foarte serioase de management al riscurilor. 

Nu găsim pe site niciuna din frazele de pericol și prudență asociate substanțelor, nici măcar cele din Aviz, sau din Avizul de Extindere. Iar faptul că este destinat doar uzului profesional este menționat în treacăt, printre zeci de alte informații. Nimic despre necesitatea utilizării echipamentelor de protecție. Nimic despre pericolul pentru sănătate, nimic despre toxicitatea pentru mediu, mai ales albine, fauna acvatică și sol. Cu atât mai puțin, nu găsim informațiile din documentele tehnice al ECHA cu privire la riscurile inacceptabile pentru bebeluși și copii mici. Toate aceste lipsuri sunt o consecință directă a modului cum a fost avizat produsul în România.

Printscreen de pe emag.ro cu o recenzie în care un cumpărător, care nu e utilizator profesionist, descrie modul cum a utilizat produsul. Cumpărătorul are un copil de 10 luni. Nu există nicăieri pe site informațiile necesare pentru protecția acestuia.

Astfel că, după cum se poate vedea din recenzii, produsul este cumpărat de persoane bine intenționate, care se pun pe sine și proprii copii mici în pericol, fără să-și dea seama. Și cu siguranță acest lucru pune într-o nouă perspectivă știrile privind copii intoxicați cu insecticide de către proprii părinți (de exemplu, în Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Ialomița, Iași) care apar cu regularitate în presa din România, dar în urma cărora nu știm să fi fost vreo anchetă serioasă cu privire la autorizarea produselor implicate, sau etichetarea și comercializarea lor. Câți copii mai trebuie să moară până când statul român și noi, ca societate, începem să învățăm să respectăm legile și să tratăm cu seriozitate produsele toxice?

Alternative

Combaterea țânțarilor la scară mare cu substanțe chimice cu spectru larg, care acționează nediscriminator asupra mai multor clase de vietăți și mai sunt și toxice pentru sănătate și mediu nu se mai practică în lumea civilizată. 

În 1976 a fost izolată bacteria Bacillus thuringiensis subsp. israelensis (Bti). Acesta este un microb care apare în mod natural solurile umede din întreaga lume, mai puțin la poli și pe vârfurile munților. El sintetizează niște cristale care, odată ingerate de larvele de țânțari, eliberează niște proteine care sunt foarte toxice pentru aceste larve. De la începutul anilor 1980 există produse bazate pe acest bacil, care pot fi folosite la controlul populațiilor de țânțari.

Datorită mecanismului de acțiune complex, pentru care e nevoie ca o serie de factori să se alinieze, produsele biocide bazate pe acest bacil sunt foarte specifice. Acestea acționează asupra Culicidelor(țânțari), asupra Simuliidelor(niște muște din Africa și Americi) și asupra Chironomidelor(insecte asemănătoare cu țânțarii, dar care nu mușcă – acestea nu sunt dăunătoare). Nu au nicio toxicitate pentru oameni sau alte mamifere, pentru păsări, pești etc. 

Produsele cu Bti reprezintă tratamentul de elecție, standardul, pentru controlul țânțarilor pe tot Globul. În Germania, de exemplu, pe valea Rinului superior, între 1981 și 2016 au fost folosite 5.000 de tone de preparate cu Bti pe o suprafață de peste 400.000 de hectare.

Un exemplu de produs biocid cu Bti este VectoBac WG, folosit și în Timișoara, însă, după cum rezultă din anunțuri, mult mai puțin decât Cymina Plus. Ca și cost este ceva mai scump decât chimicalele, însă nu e o diferență care să afecteze buzunarul contribuabilului individual în așa fel încât să prefere să-și expună copiii și mediul în care cresc ei la otrăvuri. Pentru companiile care se ocupă de dezinsecție, însă, folosirea chimicalelor poate însemna profituri mai mari.

Chiar dacă mult mai specific, nici Bti nu este total prietenos cu mediu și lipsit de orice probleme, însă acestea sunt probleme civilizate, domnești, legate de efectul pe care îl are asupra rețelelor trofice, având în vedere că țânțarii și, mai ales, Chironomidele, pe care le extermină, reprezintă o importantă sursă de hrană pentru alte vietăți din ecosistem (păsări, lilieci, pești). La biocidele chimice, pe bază de pyrethrinoizi, cum e Cymina Plus, se adaugă însă și faptul că omoară fără discriminare o mulțime de alte insecte, multe cu rol de polenizatori, și că sunt toxice pentru fauna acvatică și pentru sol. 

Exemplu de rețea trofică dintr-un râu.

Ca să înțelegem, în natură, dacă sunt lăsate în pace, Chironomidele, care sunt inofensive, reprezintă 100 de grame de proteine pe metru pătrat de teren unde trăiesc. Aceste proteine ar trebui să devină hrană pentru alte specii (lilieci, păsări, pești, etc). În lipsa acestei hrane, speciile sunt afectate. În lumea civilizată, în ultimii ani, există tot mai multe cercetări pentru a determina metode de a controla doar populațiile de țânțari, fără a afecta nicio specie necesară în ecosistem, de la capcane ecologice pe bază de frunze de afin, care atrag doar țânțarii, nu și alte insecte, să depună ouă în locuri improprii pentru dezvoltarea acestora, la tehnica insectelor sterile, utilizarea de specii de pești care se hrănesc cu larve, ciuperci entomopatogenice, capcane sonice și alte tehnici bazate pe cunoașterea comportamentelor țânțarilor. Lumea civilizată, care deja folosește metode mult mai rezonabile decât cele utilizate la noi, continuă să caute, și găsește, metode chiar mai ecologice, pentru a-și proteja cât mai bine mediul în care trăiește. 

E adevărat că, la noi, Regulamentul Cadru al Serviciului de Salubrizare al localităților (Ordinul 82/2015) cere dezinsecții lunare contra țânțarilor „prin aplicarea de tratamente multiple pentru combaterea țânțarilor adulți și a larvelor de țânțari”, iar Bti combate doar larvele (ceea ce, în mod normal, e suficient). Dar nu e nimeni obligat legal să otrăvească tot orașul și să distrugă mediul și polenizatorii pentru că spune legea că trebuie să facă tratamente împotriva țânțarilor adulți. Acestea trebuie făcute numai dacă sunt necesare, numai unde sunt necesare și ar trebui preferate metode netoxice. Și, după cum se va vedea în secțiunea următoare, unde prezentăm un program de dezinsecție din Italia, tratamentele împotriva țânțarilor adulți cu chimicale, în marea majoritate a situațiilor, nu sunt absolut deloc necesare. Necesitățile, dacă există, sunt localizate și rare. Nu poate spune nimeni că e necesar să arunce Cipermetrin și Tetrametrin în capul oamenilor, să folosească aceste substanțe în afara indicațiilor stabilite pentru utilizarea lor de cei care le-au inventat, să pună în pericol sănătatea copiilor și să omoare albine, bondari și tot ce mișcă. Există alternative.

Costuri

Un studiu recent, din 2017, cu privire la costurile controlului populațiilor de țânțar tigru asiatic în nordul Italiei, regiunea Emilia-Romagna, a calculat o medie de 1,3 euro pe an, pe cap de locuitor cheltuiți în perioada 2008-2011. Acest cost a fost calculat evaluând cheltuielile din planul elaborat după epidemia de Chikungunya, boală virală transmisă de acești țânțari, din 2007. Planul a implicat peste 280 de localități, cu un total de 4,2 milioane de locuitori, iar țânțarul tigru asiatic este una din speciile greu de controlat. Din cei 1,3 euro pe an, pe cap de locuitor, au fost acoperite costurile cu: 

  • supravegherea entomologică a intensității infestării cu țânțari tigru printr-o rețea de circa 2700 de ovicapcane distribuite pe teritoriul Emiliei-Romagna;
  • tratamente antilarvare regulate (din mai până în octombrie) ale canalelor rutiere din zonele publice;
  • tratamente antilarvare din ușă în ușă, pe proprietăți private;
  • controale de calitate privind eficacitatea tratamentelor antilarvare în zonele publice 
  • informarea cetățenilor prin diverse activități (campanii de informare, distribuire gratuită de produse antilarvare, inspecții în zone private la cerere etc.);
  • activități de informare în școli
  • alte activități întreprinse de municipalități
  • în cazul depistării pacienților viremici, un protocol activează acțiuni de urgență pentru a reduce posibilitatea apariției focarelor epidemice: acesta include tratamente împotriva țânțarilor adulți care vizează izolarea potențialelor focare;
  • emiterea ordonanțelor municipale prin care cetățenii trebuie să adopte bune practici pentru prevenirea proliferării țânțarilor tigru în zonele private (curți, grădini etc.);

Tratamentele antilarvare (adică Bti, metoda netoxică, cu specificitate crescută), 5 pe sezon, au reprezentat 75% din costuri. Adică aproximativ 0,975 euro pe an, pe cap de locuitor. Tratamente împotriva țânțarilor adulți, cu substanțe pyrethrinoide, din aceeași categorie cu cele din Cymina Plus, au fost folosite foarte limitat, doar în cadrul protocoalelor de urgență epidemiologică, cu pacienți viremici – practic, doar în situația în care apăreau cazuri importate, adică provocate de țânțari veniți cu avionul, vaporul etc. din alte părți. Rolul acestor tratamente a fost de izolare a focarelor.

În Timișoara, potrivit Contractului din 9.04.2024, încheiat cu firma Coral Impex S.R.L., pe care l-am găsit pe site-ul Primăriei, costul pe 5 ani al serviciilor de dezinsecție, deratizare și dezinfecție este de 67.709.726,16 lei, fără TVA. Adică peste 16 milioane de euro pe 5 ani,  cu TVA, la o populație de 250 de mii de locuitori. Adică aproximativ 12,8 euro pe an, pe cap de locuitor. Aceasta include dezinsecție internă și externă, combatere căpușe, cuiburi de viespi, 4 ture de dezinsecție aeriană, dezinfecție internă și externă (nu e clar ce rol are și în ce constă) și deratizare internă și externă. Nu știm care sunt tarifele pentru fiecare tip de serviciu în parte pentru că sumele efective lipsesc din tabelul cu tarife din document. Firma Coral Impex S.R.L. a fost singura participantă la licitație. Aceeași firmă are contracte de dezinsecție cu Primăria Municipiului Timișoara încă din 2019, valoarea contractelor crescând de la an la an. În Italia, costul serviciilor a scăzut de la an la an. Aceasta este evoluția normală, pentru că, dacă îți faci bine treaba, țânțarii vor fi tot mai puțini.

Un timișorean plătește pe an pentru dezinsecția care-i aruncă substanțe toxice în cap și în mediu, plus dezinfecție și deratizare, de peste 13 ori mai mult decât plătește un italian pentru dezinsecția antilarvară care a controlat o epidemie. În această comparație, la italieni nu am pus la socoteală costurile cu educația, monitorizarea entomologică, controlul calității etc., pentru că în Timișoara acestea nu se fac. E neclar ce justifică costurile uriașe din Timișoara. Poate sunt multe viespi în Timișoara. Sau mulți șobolani. Sau căpușe. Nu știm, în tabelul cu tarife din Contract nu sunt trecute tarifele. Dar, oricum am estima, un timișorean plătește de multe ori mai mult decât un italian, pentru același serviciu, executat mai prost, mult mai toxic și mai periculos.

Spre deosebire de italieni, care reacționau la o epidemie, Contractul de la Timișoara a fost încheiat fără să existe nicio urgență și niciun studiu cu privire la necesitatea acestuia, doar interpretând cu rea credință cerințele din Regulamentul Cadru al Serviciului de Salubrizare a localităților și tratând timișorenii ca pe o vacă de muls. Iar când cetățenii au petiționat Primăria și au întrebat care sunt motivațiile acestor acțiuni, au fost tratați cu bătaie de joc.



Asta este ce am putut afla despre dezinsecțiile de la Timișoara și produsul Cymina Plus. Potrivit anunțurilor pe care le-am găsit la o simplă căutare pe internet, produsul Cymina Plus a mai fost folosit și pentru dezinsecția localităților: Sfântu Gheorghe(inclusiv dezinsecție aeriană), Breaza, comuna Miroslava, Brazi, Codlea, Gherla, Reghin(inclusiv dezinsecție aeriană), Cluj Napoca, Tulcea, Ghimbav, toată suprafața județului Ilfov, Târgu Mureș, Năvodari(inclusiv dezinsecție aeriană), Aiud, Mioveni, Zalău, Oradea, Topoloveni, Vulcan, Brăila(inclusiv tratamente aeriene, aria vizată include ape și bălți din jurul localității și zone cu vegetație abundentă). Efectele pe care acest produs le-a avut asupra mediului și, posibil, sănătății de când este „avizat” pentru piața din România nu pot fi subestimate.


Înainte de a publica articolul am contactat prin email toate instituțiile implicate, inclusiv cele cu rol de protecție a sănătății și mediului. Le-am trimis un rezumat al constatărilor care îi privesc direct și le-am dat ocazia să-și spună punctul de vedere. În ce privește Comisia Națională pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătății, aceasta nu are prezență online și adresă de contact care să poată fi găsită cu vreun motor de căutare, însă am găsit pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică pagina Secretariatului Tehnic al Comisiei Naționale Pentru Produse Biocide – ST-CNPB și adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Am încercat să trimitem pe această cale emailul pentru CNPB, pentru a le da ocazia să-și spună punctul de vedere. În rest, către Primăria Municipiului Timișoara, Agenția pentru Protecția Mediului Timiș, Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Timiș, Direcția de Sănătate Publică Timiș, Apele Române Timiș, Oficiul Fitosanitar Timiș și Avocatul Poporului ne-am putut adresa direct, prin adresele de pe site-urile instituțiilor. Până la această oră am primit două răspunsuri.

La emailul trimis către Secretariatului Tehnic Al Comisiei Naționale Pentru Produse Biocide – ST-CNPB am primit de la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. următorul răspuns:

„Secretariatul Biocide căruia v-ați adresat este o structură a INSP conform ROF aprobat prin Ordin MS nr. 3590/2024 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului Naţional de Sănătate Publică. Această structură nu emite acte administrative în domeniul produselor biocide și, prin urmare, nu poate să își exprime opinia în legătură cu conținutul acestora.

Actele administrative legate de produsele biocide sunt eliberate de către Comisia Națională pentru produse biocide, înființată prin HG 617/2014 cu modificările și completările ulterioare și funcționează conform ROF aprobat prin Ordinul comun MS nr. 637/2012 privind aprobarea membrilor Comisiei Naționale pentru produse biocide și a regulamentului de organizare și funcționare a acesteia, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care solicitați clarificări/lămuriri asupra înscrisurilor din actele administrative emise de Comisia Națională pentru produse biocide, vă rugam să vă adresați în atenția acesteia. Solicitarea dumneavoastră va fi discutată în prima ședință a Comisiei și vi se va oferi un punct de vedere competent.”

Încă nu avem o adresă de email de la această Comisie.

Agenția pentru Protecția Mediului Timiș nu a înțeles, sau se preface că nu a înțeles ce le-am scris și a tratat oferta noastră ca pe o cerere de informații. Astfel că ne-a trimis, în mare parte, informații pe lângă subiect, în jargonul standard pe care-l trimit cetățenilor:

„Ca urmare a solicitării dumneavoastră de informații, înregistrată la Agenția pentru Protecția Mediului Timiș (APM Timiş) cu nr. 7841/25.07.2024, referitoare la dezinsecție și la produsul Cymina Plus, vă comunicăm următoarele:

  • În conformitate cu prevederile REGULAMENTULUI (UE) nr. 528/2012 AL PE ȘI AL CONSILIULUI privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, toate produsele biocide trebuie să dispună de autorizație înainte de a putea fi introduse pe piață, iar substanțele active conținute de fiecare produs biocid trebuie să fi fost aprobate în prealabil.
  • În conformitate cu Art. 70 din REGULAMENTULUI (UE) nr. 528/2012 AL PE ȘI AL CONSILIULUI privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, fișele cu date de siguranță pentru substanțele active și produsele biocide se pregătesc și se pun la dispoziție în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, după caz.
  • Totodată menționăm că produsul CYMINA PLUS deține Avizul nr. 3272BIO/18/12.24, emis de către Ministerul Sănătății – Comisia Națională pentru Produse Biocide, valabil până la data de 31.12.2024.
  • Societatea SC CORAL IMPEX SRL, contractată de Primăria Municipiului Timișoara pentru activitatea de dezinsecție, dezinfecție și deratizare pe domeniul public al Municipiului Timișoara, a informat în data de 23.07.2024 APM Timiș cu privire la efectuarea dezinsecției aeriane propusă în perioada 01-02.08.2024, în intervalul orar 05:30 – 09:30. Produsul utilizat fiind CYMINA PLUS, care după cum am menționat mai sus deține avizul emis de Ministerul Sănătății – Comisia Națională pentru Produse Biocide.
  • SC CORAL IMPEX SRL, deține Autorizația de mediu nr.190/24.12.2021, pentru desfășuarea activității cod CAEN 8129-Alte activități de curățenie și cod CAEN 0161-Activități auxiliare agriculturii. Titularul de activitate este obligat să respecte în integralitate legislația specifică privind protecția mediului în vigoare.
  • Pentru alte informații privind efectuarea dezinsecției aeriane propusă în perioada 01-02.08.2024, vă puteți adresa Direcției de Sănătate Publică, Oficiului Fitosanitar Timiș și/sau Primăriei Municipiul Timișoara.”

Primăria Municipiului Timișoara, Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Timiș, Direcția de Sănătate Publică Timiș, Apele Române Timiș, Oficiul Fitosanitar Timiș și Avocatul Poporului nu au dorit să exprime puncte de vedere.