În Parlamentul European au fost mai multe voturi asupra legii privind restaurarea naturii. Le-am prezentat într-un articol anterior. Din rațiuni practice, acum am ales să discutăm despre votarea din 27 februarie 2024, asupra textului final, rezultat din negocierile interinstituționale.
Așa cum am arătat în articolul anterior, în 27 februarie 2024 au fost patru voturi pe legea privind restaurarea naturii. Votarea a început cu o propunere de respingere a legii, care a căzut. Apoi a fost votată cererea de a discuta noi amendamente, dar nici aceasta nu a trecut. Apoi a fost votat acordul provizoriu al Parlamentului pentru textul rezultat din negocierile interinstituționale, care a fost adoptat. Iar în final a fost adoptată o declarație a Comisiei prin care era adăugată o anexă despre respectarea Convenției de la Aarhus și accesul publicului la justiție cu privire la planurile de restaurare ale statelor membre.
Dintre delegațiile românești, doar cei de la Renew Europe și Nicu Ștefănuță, afiliat Verzilor, au susținut legea restaurării naturii. Delegațiile PPE și dreapta populistă au votat împotriva ei. Iar delegațiile social democrate s-au fofilat cu tot felul de abțineri, absențe și ieșiri din sală, însă niciunul din ei nu a votat în favoarea restaurării naturii.
Am trimis emailuri fiecărui europarlamentar român în parte. Pe cei care au fost prezenți la vot i-am rugat să ne explice de ce au votat cum au votat. Celor care au lipsit le-am cerut să ne explice de ce au lipsit. Celor care au fost prezenți, dar au iești din sală la unul sau mai multe dintre voturile pe această lege, le-am cerut să ne explice raționamentele din spatele acestui comportament. Pe toți i-am întrebat ce cred despre propunerea votată.
În plus, Regulamentul de procedură al Parlamentului European, Articolul 194, Explicații privind votul, spune că:
„Orice deputat poate prezenta o declarație scrisă cu privire la un astfel de vot, de cel mult 200 de cuvinte, care se include pe pagina deputatului de pe site-ul Parlamentului."
Astfel că, am căutat și justificările votului de pe site-ul Parlamentului European. Am găsit trei. Două dintre acestea, ale domnilor Loránt Vincze și Iuliu Winkler, de la UDMR/PPE, sunt în limba maghiară. Având în vedere că prin redacția Strigătului Carpaților știm exact atâta maghiară cât să putem intra în încurcături (știm să comandăm de băut, știm să-i spunem unei femei că e frumoasă, nu știm să traducem texte politice), vom prelua în acest articol doar declarația în limba română.
Unele dintre răspunsurile primite preiau aproape literalmente argumentele (nu tocmai corecte) cu privire la legea restaurării naturii folosite de Manfred Weber în faimosul interviu din 14 iunie 2023, din publicația olandeză De Volkskrant, pe care l-am prezentat în articolul anterior. La fel ca jurnalistul olandez Marc Peeperkorn, ne vom pune și noi în slujba cititorilor, nu a politicienilor, și nu vom lăsa să treacă inexactități fără să facem un minim fact checking.
În plus, fiindcă agricultura și fermierii sunt unul din motivele cele mai discutate în răspunsurile primite, pentru o perspectivă cât mai corectă, am cerut un punct de vedere de la cea mai mare asociație de țărani din România.
Începem cu justificarea votului găsită pe site-ul Parlamentului European, apoi prezentăm răspunsurile din emailuri, în ordine cronologică.
Daniel Buda (PNL/PPE)
Domnul Daniel Buda a fost prezent la votul din 27 februarie 2024, unde a votat pentru respingerea textului rezultat din negocieri și împotriva unui acord provizoriu pe acest text.
Domnul Daniel Buda este europarlamentarul român cu cele mai multe motivații ale votului publicate pe site-ul Parlamentului European. Între sutele de declarații găsim și această pledoarie pentru legea europeană privind restaurarea naturii:
„Am votat în favoarea adoptării acestui regulament deoarece consider că abordarea propusă reprezintă un pas semnificativ în direcția restaurării și conservării ecosistemelor marine, cu impact pozitiv asupra biodiversității și sustenabilității activităților de pescuit. Raportul evidențiază că, în ciuda eforturilor existente, protecția mediului marin în cadrul Uniunii Europene nu este suficient de profundă și că este necesară o acțiune mai susținută și coordonată.
Prin stabilirea unor ținte obligatorii pentru restaurarea ecosistemelor, acest regulament încurajează statele membre să elaboreze planuri naționale de restaurare a naturii, asigurând o implementare cât mai apropiată de zonele vizate. De asemenea, accentul pus pe restaurarea ecosistemelor marine este esențial, având în vedere importanța lor pentru pescuit și pentru sănătatea populațiilor piscicole.
În plus, propunerea de a extinde lista speciilor al căror habitat trebuie restaurat și de a implica mai activ comunitățile locale și pescarii în procesul de restaurare reprezintă elemente esențiale pentru succesul inițiativei. Prin urmare, acest regulament oferă un cadru cuprinzător și necesar pentru a aborda criza actuală a biodiversității și pentru a asigura o gestionare sustenabilă a resurselor marine."
Repetăm: în 27 februarie, domnul Buda a votat împotriva legii europene privind restaurarea naturii.
Tot împotriva acestei legi a votat și în 12 iulie 2023, iar la dezbaterile din 11 iulie a avut o intervenție virulentă împotriva propunerii Comisiei.
Domnul Buda este membru al comisiei AGRI (agricultură și dezvoltare rurală), unde este Vice-Președinte. Și la votul din comisie domnul Buda a votat împotriva legii pentru restaurarea naturii.
Toate acestea ne fac să credem că acea justificare scrisă, la fel probabil ca celelalte câteva sute care apar pe pagina domnului europarlamentar Buda, nu ne spune mare lucru cu privire la ce gândește domnul europarlamentar despre legile pe care le votează. Sau dacă gândește ceva.
Iuliu Winkler (UDMR/PPE)
Cea mai rapidă reacție am primit-o de la domnul Iuliu Winkler. Domnul Winkler a fost prezent la votul din 27 februarie 2024, unde a votat pentru respingerea textului rezultat din negocieri și împotriva unui acord provizoriu pe acest text. Am editat din declarația domnului Winkler comentariile off topic, despre alte acte normative.
„Referitor la întrebările Dvs. vă precizez că propunerea de lege cu privire la restaurarea naturii nu a fost însoțită de un studiu de impact corespunzător (inexact, vezi Fact check 1). De altfel, este o problemă generală a mai multor propuneri legislative trimise în ultimii 2 ani de către Comisia Europeană în Parlament pentru dezbatere. [...]
Celălalt motiv pentru care nu pot sprijini Legea privind restaurarea naturii în forma propusă este faptul că această propunere stabilește sarcini fără a preciza sursa de finanțare executării acestora. (inexact, vezi Fact check 2)"
Fact check 1: Există un studiu de impact de peste 600 de pagini. Acesta prezintă contextul, definește problema, explică de ce e nevoie să se acționeze la nivelul UE, detaliază obiectivele și prezintă opțiunile, adică tipurile de politici care ar putea fi adoptate. În secțiunea 6, intitulată „Care este impactul diferitelor tipuri de politici?” sunt evaluate posibilele efecte ale lor. Pentru aceasta sunt definite trei axe de evaluare: eficacitatea, coerența politicilor și eficiența. Apoi fiecăreia dintre opțiuni îi sunt atribuite scoruri pe fiecare din cele trei axe. Ulterior opțiunile sunt comparate, e discutată opțiunea preferată și modalitățile în care impactul va fi monitorizat și evaluat după implementare. Documentul are și șase anexe.
În document, lucrurile sunt discutate concret, cu cifre și procente. De exemplu, termenul „miliarde” apare de 113 ori. În 9 cazuri se referă la cele 3 miliarde de arbori care trebuie plantați până în 2030. Într-un caz la cele 4,8 miliarde de arbori care trebuie plantați până în 2050. Într-un caz e vorba de cele 75 de miliarde de tone de carbon reținute de solurile Uniunii Europene, mai mult decât vegetația și aerul combinat. Această cifră indică importanța solurilor în combaterea schimbărilor climatice. În restul de 102 cazuri, termenul „miliarde” se referă la miliarde de euro. De exemplu, în secțiunea 7., în care sunt comparate opțiunile, găsim:
„Astfel, principalele costuri ale inacțiunii sunt de ordinul a 1 700 de miliarde EUR (valoarea actuală netă a beneficiilor pierdute; aproximativ 1 860 de miliarde de beneficii ale acțiunii, minus 154 de miliarde EUR costurile acțiunii).”
Fact check 2: Punctele (78), (79), (80) din preambulul textului adoptat identifică diverse surse de finanțare a restaurării naturii, iar punctul (81) prevede necesitatea unei evaluări la 12 luni de la intrarea în vigoare pentru a determina problemele de implementare și modalități de remediere a acestora. Dacă e nevoie, poate fi înființat un fond dedicat pentru rezolvarea problemelor identificate.
În plus, așa cum am arătat în articolul anterior, a fost, de exemplu, propus un amendament pentru crearea unui fond pentru susținerea financiară a agricultorilor care vor să implementeze măsuri de restaurarea naturii. Colegii domnului Winkler, parlamentarii PPE, au votat împotriva acestui amendament.
Siegfried Mureșan (PNL/PPE)
În numele domnului Siegfried Mureșan ne-a răspuns Yvonne Preda, asistent parlamentar acreditat. Domnul Mureșan, care este și Vice-Președinte al PPE, a fost prezent la votul din 27 februarie 2024, unde a votat pentru respingerea textului rezultat din negocieri și împotriva unui acord provizoriu pe acest text. Redăm răspunsul integral:
„Legea restaurării naturii, în forma propusă inițial de Comisia Europeană, sporea povara asupra fermierilor din România și din Europa, afectați deja de criza alimentară generată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
Noi, Grupul PPE din Parlamentul European, am reușit, în negocierile privind Legea restaurării naturii din ultimele luni, să eliminăm majoritatea prevederilor care ar fi afectat agricultorii.
Astfel, În urma presiunii Grupului PPE, legea a fost modificată pentru a reduce presiunea asupra fermierilor. Astfel, am inclus, printre altele:
- O frână de urgență pentru a îngheța țintele prevăzute de lege, dacă securitatea alimentară sau producția sunt amenințate.
- Eliminarea cerinței ca 10% din terenurile agricole să rămână nelucrate, prevedere care ar fi redus considerabil terenurile agricole și ar fi contribuit la creșterea inflației. (inexact, vezi Fact check 3)
Cu toate acestea, nu am fost mulțumiți de forma finală a legii care riscă să crească povara birocratică pentru fermierii din România și din Europa. Proiectul legislativ, în forma finală, încurajează statele membre să includă noi obligații de raportare pentru fermieri, care vor fi nevoiți să completeze noi formulare, în loc să folosească acest timp pentru a-și lucra terenul. (inexact, vezi Fact check 4)
Am lucrat în ultimii ani în Parlamentul European la reducerea birocrației europene pentru oameni. Noi vrem mai puține hârtii pentru fermieri, pentru beneficiarii de fonduri europene, pentru mediul privat, nu mai multe. Proiectul legii privind restaurarea naturii este exact genul de inițiativă legislativă cu intenții bune, dar care a fost propusă fără a ține cont de agricultori și fără a consulta fermierii. (inexact, vezi Fact check 5) Poziția PPE este clară: nu trebuie să mai luăm nicio decizie care afectează sectorul agricol fără a asculta înainte și vocea fermierilor.
Susținem total tranziția verde și țintele de mediu, dar acestea trebuie făcute cu ajutorul fermierilor, nu împotriva lor.Putem atinge mai eficient țintele de mediu dacă încurajăm cercetarea și inovarea și dacă implicăm în acest proces toate sectoarele economiei. Nu vom putea atinge țintele de mediu și dezvolta o economie verde sustenabilă doar impunând restricții fermierilor, întreprinderilor și consumatorilor."
Fact check 3: Nu a existat niciodată o cerință ca 10% din terenurile agricole să rămână nelucrate, reducând astfel suprafața disponibilă. A fost întotdeauna vorba de procentul de terenuri cu elemente de peisaj de mare diversitate. Adică de cerința ca, pe terenurile agricole, să fie nu doar monoculturi, ci și, de exemplu, șiruri de arbori, margini înierbate, garduri vii, formațiuni din piatră, ziduri de piatră, mici iazuri, cursuri naturale de apă etc. Pot fi chiar livezi sau fânațe, cu condiția să nu se folosească acolo pesticide sau îngrășăminte chimice, iar recoltarea să țină seama de biodiversitate.
Deoarece, de fapt, aceste elemente de peisaj sunt foarte utile, multe dintre ele există deja. Agricultorii nu vor trebui să renunțe la 10% din terenul lor agricol. Nu le cere nimeni să construiască un pârâu în mijlocul unei tarlale.
În textul adoptat, indicatorul „ponderea terenului agricol cu caracteristici peisagistice cu o mare diversitate" este în continuare unul din indicatorii folosiți pentru evaluarea stării ecosistemelor agricole, însă PPE și cei care au votat alături de ei au reușit să scadă nivelul stricteții cu care acest indicator este urmărit.
Fact check 4: Legea restaurării nu prevede obligații de raportare pentru „fermieri” și nici nu încurajează nicăieri, în text, statele membre să le introducă.
Potrivit Articolului 11, din textul adoptat, indicatorii care trebuie urmăriți de statele membre pentru ecosistemele agricole sunt: (a) indicele fluturilor de câmp; (b) stocul de carbon organic din solurile minerale ale terenurilor cultivate; (c) cota de teren agricol cu caracteristici peisagistice cu o mare diversitate, plus indicele național privind păsările comune specifice terenurilor agricole. Evaluarea acestor indicatori nu este de natură să dea de lucru în plus „fermierilor”, ci biologilor, laboratoarelor etc.
Ba mai mult, textul adoptat spune:
„Obligația de a îndeplini astfel de obiective ar trebui să se aplice statelor membre, nu fermierilor individuali. Statele membre ar trebui să îndeplinească aceste obiective prin instituirea unor măsuri eficace de restaurare a terenurilor agricole, colaborând cu fermierii și cu alte părți interesate și sprijinindu-i în vederea conceperii și punerii în aplicare a acestor măsuri pe teren.” Preambul (56)
De altfel, toată argumentația privind presupusa birocrație e bazată pe presupuneri, asemănător personajelor din povestea Prostia omenească de Ion Creangă, care fac presupuneri despre drobul de sare. Când Siegfried Mureșan vorbește pe site-ul grupului PPE despre aceiași presupusă birocrație, e chiar mai clar că nu e vorba de nimic concret din lege, ci de presupuse temeri cu privire la modul cum presupuse state vor inventa un presupus drob de sare al unor presupuse ample obligații:
„Există temeri că multe state membre vor folosi legea pentru a introduce birocrație și obligații ample de monitorizare și raportare pentru fermieri și pădurari, susținând în același timp că UE îi forțează să facă acest lucru. Drept urmare, fermierii și pădurarii afectați ar privi din nou la Bruxelles cu resentimente, când problema este de casă și ține de guvernele naționale respective.”
E vorba aici de fear, uncertainty and doubt (FUD – frică, incertitudine și îndoială), o tehnică clasică de propagandă, bazată pe diseminarea de informații vagi și dubioase, menite să submineze încrederea.
Și nu în ultimul rând trebuie spus că, specific pentru România, partidul domnului Mureșan face parte din guvernul național despre care domnul Mureșan spune că se teme că ar putea submina încrederea fermierilor și pădurarilor în UE.
Fact check 5: A existat consultare publică, am menționat-o și în articolul anterior, unde Copa-Cogeca, o organizație de mari fermieri, și-au promovat interesele, la fel ca European Forest Owners, Eurelectric, sau Confederation of European Paper Industries.
De asemenea, au existat dezbateri în Parlament unde politicieni care reprezintă fermieri și-au spus punctul de vedere.
Mai puțin ascultați au fost micii agricultori. Acestora, în acest articol, le dăm ocazia să-și spună punctul de vedere după ce prezentăm răspunsul domnului Hava.
Mircea Hava (PNL/PPE)
Domnul Mircea Hava nu a fost prezent în Parlamentul European în 27 februarie 2024 și, deci, nu a participat la vot. Ne-a trimis însă o opinie despre acel vot și despre legea privind restaurarea naturii:
„Nu îmi aduc aminte rațiunea obiectivă pentru care nu am fost parte din vot. De principiu, fără a contesta importanța majorității prevederilor din raport, față de care vă spun prompt că sunt mai mult decât așteptate pentru tot ce înseamnă protecția mediului, avem această preocupare de a ne poziționa împotriva măsurilor ce afectează fermierii. Sunt și voi rămâne de partea lor. Multe din măsurile propuse în raport sunt, în esență, bune, dar unele sunt deasupra nevoilor și aspirațiilor fermierilor.
Opinia mea e că nu sunt perfect armonizate și cu așteptările lor. De altfel, în ultimul timp, s-a văzut că toată Europa a fost prinsă și preocupată de toate aceste nemulțumiri care, fără îndoială, au avut și sprijinul populației, a cetățenilor Uniunii. Nu spun că mediul e mai puțin important decât preocupările celor care ne hrănesc, de fapt, doar că aș prefera să ne gândim că râvna pentru îndreptarea unor situații ce afectează mediul nu trebuie să ne desprindă de modul în care, până recent, am reușit să ne facem casă și masă din tot ceea ce ne înconjoară."
Ecoruralis
Ecoruralis nu sunt europarlamentari. Ei se descriu ca „o asociație de țărănci și țărani”. Ecoruralis are aproape 20.000 de membri, agricultori din toate județele țării, care lucrează suprafețe agricole între 1 ha și 100 ha. Aceștia reprezintă majoritatea covârșitoare a celor care fac agricultură în România. Ecoruralis nu acceptă membri cu mai mult de 100 ha de teren.
Având în vedere că o mare parte din răspunsurile primite de la europarlamentari fac referire la agricultori, sau fermieri, i-am contactat și le-am dat ocazia să-și spună punctul de vedere cu privire la legea pentru restaurarea naturii, pentru a ne asigura că nu avem doar opinii unilaterale. Din partea Ecoruralis, președintele organizației, Ramona Dominicioiu, ne-a scris:
„Micii producători din România susțin măsurile de mediu. Pesticidele sunt periculoase, nesănătoase, scumpe și vrem să eliminăm treptat folosirea lor din agricultură. Micii producători și țăranii reprezintă peste 95% dintre oamenii care practică agricultura în România. Modelul de producție pe care îl practicăm e sustenabil, mai prietenos cu mediul și mai sănătos decât agricultura industrială. Politicienii mint când spun că măsurile de mediu sunt împotriva fermierilor sau a micilor producători. Aceste declarații nu au fost niciodată susținute de explicații sau dovezi că o agricultură mai ecologică e în detrimentul fermierilor.
Un procent nesemnificativ, mai mic de 0,5%, de fermieri industriali, reprezentați de asociații influente, au solicitat public "dezlegarea" la chimicale. Am putut vedea cu toții protestele fermierilor bogați, prin care au cerut mai mulți bani și mai multe pesticide. Majoritatea agricultorilor nu am susținut aceste proteste, pentru că nu suntem de acord cu solicitările acestei minorități a fermierilor industriali. Ministerul agriculturii face o greșeală colosală ignorând vocea majorității și susținând producătorii de chimicale.
Putem produce hrană sănătoasă. În mod colectiv, noi țăranii avem cea mai mare capacitate de a elibera în mediu oxigenul necesar să facem față crizei climatice. Prin modul de organizare al agriculturii țărănești, definită prin diversitate și descentralizare, reprezentăm un sistem durabil, sănătos și democratic. Suntem o parte a soluției."
Alin Mituța (REPER/Renew Europe)
Domnul Alin Mituța a fost prezent la votul din 27 februarie 2024, unde a votat împotriva respingerii legii europene privind restaurarea naturii, împotriva acceptării de noi amendamente și pentru textul de compromis, rezultat în urma negocierilor.
În emailul său nu a răspuns efectiv la întrebările noastre. Nu ne-a spus, așa cum am cerut, ce crede despre legea restaurării naturii și care au fost motivațiile de fond ale votului său, ci ne-a prezentat sumar care a fost tactica de vot a domniei sale:
„Am votat pentru acordul la care s-a ajuns în negocieri. Chiar dacă nu e un text ideal și ar fi putut fi îmbunătățit, riscul de a vota “deschiderea” acordului prin amendamente era ca acesta să fie respins cu totul la final din cauza majorităților din Parlamentul European. În plus, probabilitatea ca viitorul Parlament European să ajungă la un text mai bun este foarte mică, având în vedere scăderea preconizată a numărului deputaților pro-mediu. Fiind date toate aceste aspecte, cea mai bună variantă pentru mine a fost susținerea acordului, chiar imperfect cum e, dar mai bun decât nimic."
Dragoș Tudorache (REPER/Renew Europe)
Domnul Dragoș Tudorache a fost prezent la votul din 27 februarie 2024, însă nu ne-a scris pentru a răspunde la întrebări și a explica alegătorilor care l-au trimis în Parlamentul European de ce s-a dus la vot și a votat cum a votat. Domnia sa și-a pus un asistent să ne spună că pune batista pe țambalul democrației și nu e cazul să mai așteptăm din partea delegației REPER alte răspunsuri, poate mai detaliate, poate mai nuanțate, poate mai personale, poate mai la subiect. Redăm emailul în întregime:
„Salut Radu,
Înțeleg că dl. Alin Mituța a trimis deja un răspuns la întrebările tale. Acele răspunsuri se aplica la voturile delegației REPER.
Mulțumim și o zi frumoasă în continuare.
Cu respect,
TudorTudor-Ionuț OPREA
Accredited Parliamentary Assistant
..."
Asta a fost tot. Nu am primit alte răspunsuri.
E interesant de remarcat că europarlamentarul independent, afiliat grupului Verzilor, Nicu Ștefănuță, actual candidat independent, nu a profitat de această ocazie pentru a-și prezenta ideile cu privire la restaurarea naturii.
De asemenea, trebuie subliniat faptul că nu am primit niciun răspuns de la niciunul din cei 9 europarlamentari din delegația social democrată (PSD și Pro România). Acest lucru este important pentru că, așa cum am arătat în articolul anterior, aceștia au fost singura delegație națională din grupul S&D care s-a poziționat în întregime și consistent împotriva restaurării naturii. Grupul S&D, împreună cu Verzii, au fost principalii susținători ai legii restaurării naturii. Iar membrii români i-au trădat, practic, votând alături de cei care, pe acest subiect, le-au fost adversari. Iar acum candidează la alegerile europene pe liste comune cu aceiași adversari. Și fac toate acestea refuzând să dea celor care i-au ales vreo explicație despre ce au făcut și cum au votat în Parlamentul European.
