Cine participă la conclav?
Conclavul va începe miercuri la Roma, la ora 16:30. Un nou papă va fi numit, un succesor al Papei Francisc, care a murit în lunea Paștilor.
Nu toți cardinalii au drept de vot: pot vota doar cei sub 80 de ani. Există în prezent 135 de cardinali care corespund criteriilor, dintre care doi au fost scutiți din motive de sănătate. Prin numirile sale, Papa Francisc a întinerit semnificativ Colegiul Cardinalilor de-a lungul anilor. Vârsta medie actuală este 70 de ani și 5 luni.
Francisc a numit, de asemenea, cardinali din țări care nu avuseseră niciodată unul și, de preferință, din regiuni în care Biserica Catolică este încă în creștere. Asta înseamnă mai puțini cardinali din Vest și mai mulți din emisfera sudică. Cardinalii provin acum din șaptezeci de țări, dar doar 38% dintre membrii colegiului provin din Europa.
Cum se desfășoară votul?
Conclavul se desfășoară conform unei proceduri intensive, supusă la tot felul de reglementări. Cardinalul responsabil cu organizarea conclavului este Camerlengo (șambelanul). La origine funcția presupunea administrația financiară, în timp devenit persoana însărcinată cu tranziția de la un papă decedat sau demisionar, la succesorul său. În acest moment, este vorba de cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell.
După o slujbă în Bazilica Sfântul Petru din Roma, cardinalii discută despre direcția pe care Biserica Catolică ar trebui să o ia și ce cerințe trebuie să îndeplinească noul papă.
Procesul de vot are loc în spatele ușilor închise, în Capela Sixtină: acestea sunt sigilate și nu vor fi redeschise până când nu va fi ales un succesor. Odată ce cardinalii sunt înăuntru, contactul cu lumea exterioară este interzis. Maestrul de ceremonii spune „extra omnes” – toată lumea afară – și ușa se închide.
Pentru a se asigura că procesul se desfășoară în secret absolut, toate conexiunile TV, radio și internet sunt oprite în prealabil.
Cum e cu fumul?
Un coș de fum a fost amplasat pe acoperișul Capelei Sixtine special pentru conclav. Tubul lung de cupru este conectat la două cuptoare din capela unde sunt arse buletinele de vot.
Pe o foaie albă de hârtie, pe care sunt inscripționate cuvintele Eligo Summum Pontificem („Îl aleg ca Papă...”), fiecare cardinal scrie numele candidatului său preferat. După ce toată lumea și-a făcut alegerea, cardinalii din Capela Sixtină se îndreaptă spre altar unul câte unul.
Patru tururi de vot au loc în fiecare zi, de două ori dimineața și de două ori după-amiaza. Unul câte unul, cardinalii merg la fresca Judecății de Apoi a lui Michelangelo și își depun buletinul de vot împăturit de două ori într-un potir.
Notele sunt amestecate, numărate și verificate de trei cardinali. Cel din urmă trece ac și ață prin voturile numărate, iar la sfârșitul fiecărei sesiuni hârtiile sunt arse.
Dacă nimeni nu obține cele două treimi din voturi necesare, buletinele de vot sunt arse cu substanțe chimice care produc fum negru. Atunci lumea care așteaptă în piață rezultatul votului va ști că nimeni nu a fost ales încă în acea rundă.
Cardinalul care obține mai mult de două treimi din voturi devine noul papă. Este întrebat dacă acceptă numirea (poate refuza), apoi își alege numele papal și îmbracă haina papală. Apoi ultimele buletine de vot sunt arse, dar de data aceasta fumul care iese din coș este alb.
Cât poate dura conclavul?
Nu există o durată maximă pentru un conclav. Un conclav durează atât cât este necesar. În 2013, cardinalii au luat rapid o decizie, iar Francisc a fost ales după doar o zi. Cu toate acestea, au existat și alegeri papale în care votul s-a prelungit deoarece nu s-a putut obține o majoritate de două treimi.
Cel mai lung conclav a avut loc în 1268, după moartea Papei Clement al IV-lea. La acea vreme cardinalii nu erau încă izolați de lumea exterioară în timpul conclavului. Motivațiile politice, religioase și familiale i-au divizat pe cardinali și o alegere a fost dificilă.
În cele din urmă s-a decis să se treacă la izolarea completă a electorilor. În cele din urmă, în 1271, după 1.006 zile de la începerea votării, a fost ales un nou papă: Papa Grigore al X-lea. Tot atunci a luat naștere și un nou format al conclavului, care presupune izolarea cardinalilor pentru evitarea oricăror influențe externe.
E dificil de făcut predicții, sunt foarte multe variabile în joc, dar totuși, este puțin probabil ca și de data aceasta alegerile să dureze trei ani.
Unde dorm cardinalii în timpul conclavului?
Până în 2005, pe timpul conclavului, cardinalii și-au petrecut nopțile în camere austere, cu paturi tari, situate lângă Capela Sixtină. Papa Ioan Paul al II-lea a schimbat asta.
El a considerat că această lipsă de confort la care erau supuși cardinalii nu era pe măsura sarcinii pe care o au și a poverii care le apasă umerii.
De aceea a construit Domus Sanctae Marthae (Casa Sfintei Marta), lângă Bazilica Sfântul Petru. La fel ca și Capela Sixtină, casa de oaspeți este puternic securizată în această perioadă și închisă pentru străini. De asemenea, nu există internet, televizor, radio sau ziare în acea casă de oaspeți în timp ce conclavul este în desfășurare.
Ce se întâmplă odată ce este ales un papă?
După alegeri, noul Papă este condus în Camera Lacrimilor. În această cameră mică își îmbracă pentru prima dată straiele papale. Camera este numită așa deoarece acolo papii nou aleși, copleșiți de imensa responsabilitate care le-a fost încredințată, pot să dea frâu liber emoțiilor.
Noul papă va decide el însuși care va fi numele său. De obicei, un papă alege un nume de la un predecesor sau de la cineva pe care îl admiră. Numele poate simboliza și direcția pe care noul papă dorește să o ia în relația cu Biserica Catolică. Cel mai des ales nume papal este Ioan. Grigore și Benedict sunt de asemenea frecvente.
Când există fum alb, cardinalul cu cel mai lung mandat (decanul sau diaconul) pășește pe balconul Bazilicii Sfântul Petru și rostește cuvintele „habemus papam”: avem un papă. În acest caz, onoarea îi revine francezului Dominique Mamberti. Apoi, noul lider spiritual ales trebuie să dea binecuvântarea papală mai întâi orașului Roma și apoi restului lumii (Urbi et Orbi).
