„Aceasta este o oportunitate pentru noi, cum nu am avut în trecut și care s-ar putea să nu se mai prezinte în următoarele decenii”. Aceasta este concluzia prim-ministrului flamand Matthias Diependaele, de la partidul Noua Alianță Flamandă, în urma unui studiu realizat de firma de consultanță financiară Econopolis, condusă de economistul Geert Noels, privind potențialul impact economic al Telescopului Einstein (cunoscut ca Einstein Telescope sau ET), potrivit De Tijd.
Telescopul, recunoscut oficial de Europa drept un proiect științific de importanță strategică, va fi o instalație subterană triunghiulară uriașă. Acesta va fi format din trei tuburi de vid cu o lungime de 10 kilometri, plasate la o adâncime de 250 de metri. În ele, oglinzi ultraprecise vor reflecta lasere puternice. O schimbare infimă a acestor lasere va indica o undă gravitațională. Cu ajutorul acestor măsurători, oamenii de știință urmăresc să își îmbunătățească înțelegerea universului.
Existența undelor gravitaționale a fost prezisă de Albert Einstein în urmă cu mai bine de 100 de ani, însă abia în 2015 a fost posibilă prima observație directă. Până în prezent, au existat prea puține observații pentru ca oamenii de știință să poată efectua cercetări aprofundate. Noul detector ar trebui să schimbe acest lucru.
Prin studierea undelor gravitaționale, oamenii de știință speră să deslușească în sfârșit cum a luat naștere universul și ce sunt fenomenele - deocamdată greu de surprins - precum energia întunecată și materia întunecată. Acestea constituie cea mai mare parte a cosmosului (95 %). O mai bună înțelegere a lor ar putea conduce la descoperiri radical noi.
Einstein Valley
Punctul unde se întâlnesc granițele Belgiei, Germaniei și Țărilor de Jos este una dintre locațiile posibile pentru construirea acestei instalații. Țările de Jos, Belgia și landul german Renania de Nord-Westfalia își unesc forțele pentru acest proiect. Sardinia și-a depus și ea candidatura, iar în decembrie și statul Saxonia din Germania de Est și-a manifestat interesul. Se preconizează că anul viitor vom ști cine a câștigat.
Miza este mare. Construcția telescopului Einstein poate dura opt ani și va costa 2,3 miliarde de euro. Odată ce va fi operațional, va fi nevoie de 50 de milioane de euro pe an pentru a asigura personalul și funcționarea instalației. La acestea se adaugă upgrade-urile, ale căror costuri pot ajunge cu repeziciune la 70 de milioane de euro, se arată în studiul Econopolis.
Cu toate acestea, costurile sunt potențial compensate de beneficii majore. Deoarece atât construcția instalației, cât și utilizarea ulterioară a telescopului timp de mai multe decenii pot oferi părții flamande a Belgiei locuri de muncă și valoare adăugată. Pentru construcție, raportul economiștilor calculează o valoare adăugată cuprinsă între 295 și 839 milioane de euro și aproximativ 300 până la 750 de locuri de muncă pe an. În timpul fazei operaționale (30 de ani), se adaugă alte 78 până la 182 de locuri de muncă și o valoare adăugată de 9,3 până la 22,3 milioane de euro pe an.
Există, de asemenea, efecte indirecte, cum ar fi impulsul pe care telescopul îl poate da cercetării științifice. Se așteaptă cu 2,8% mai multe cereri de brevete. Inovațiile pentru telescop ar putea conduce, de asemenea, la descoperiri în alte domenii, cum ar fi medicină, materiale noi sau telecomunicații. E vorba de spin-offs, îmbunătățirea educației și chiar o creștere a turismului. Dezvoltarea unui întreg ecosistem - se visează la o Einstein Valley, asemănătoare cu Silicon Valley - ar trebui să aducă în cele din urmă ceea ce acceleratorul de particule al CERN aduce regiunii Jura din Elveția.
Productivitate
Potrivit raportului, proiectul ar duce cu siguranță la o creștere substanțială a productivității în timpul fazei operaționale. Acest lucru este binevenit, având în vedere că, în partea flamandă a Belgiei, în ultimii ani, creșterea a oscilat sub 1%.
„La apogeu, proiectul ar putea reprezenta o creștere suplimentară de 0,22 % a productivității Flandrei. Aceasta reprezintă nu mai puțin de o cincime din creșterea necesară pentru a absorbi îmbătrânirea populației”, conchide premierul flamand Diependaele. În cifre absolute, câștigurile s-ar putea ridica la 1,5 miliarde de euro.
Politicul
Această perspectivă creează un mare angajament politic. Atât în programul de guvernare flamand, cât și în cel federal, telescopul Einstein este un obiectiv major. După alegerile din 2024, partea flamandă a Belgiei a cofinanțat un laborator pregătitor la Maastricht și a stabilit, pentru proiect, un buget de 200 de milioane de euro pe perioada acestei legislatură.
Dar nu înseamnă că deja au reușit. Dacă candidatura belgiano-olandezo-germană va reuși să treacă anul viitor este departe de a fi sigur. Există încă o mulțime de lobby politic care trebuie făcut pentru asta. De asemenea, va fi interesant de văzut ce va face noul guvern german și care dintre cele două candidaturi germane va fi preferată de acesta.
În plus, chiar dacă proiectul telescopului Einstein va fi câștigat de grupul de trei țări și va ajunge în regiunea da la granița dintre ele, acestea s-ar putea confrunta în continuare cu întârzieri și depășiri de buget. Raportul întocmit de economiști subliniază că, chiar și cel mai optimist scenariu va necesita măsuri de sprijin din partea Guvernului flamand. Ar putea fi vorba de facilitarea intervenției investitorilor privați, îmbunătățirea mobilității sau acordarea vizelor adecvate pentru cercetători.
Pentru cabinetul premierului flamand se pare că este „logic” că va exista sprijin suplimentar. „Acest raport ne dă un impuls în plus în această privință. Dar este prea prematur să anticipăm detaliile”, spune premierul Diependaele.
