Cercetarea, realizată de oamenii de știință de la Universitatea Vestului Angliei, vine într-un moment crucial în care orașele din întreaga lume dezbat meritele reducerii limitelor de viteză. Aceste discuții se concentrează de obicei în jurul preocupărilor legate de siguranță, scăderea limitei de viteză fiind asociată cu un număr mai mic de victime în trafic. Acest studiu sugerează că vitezele mai mici ar putea oferi și un beneficiu neașteptat: le permite locuitorilor din mediul urban să beneficieze de efectele terapeutice ale sunetelor naturii.
Studiile anterioare au arătat că unul din modurile prin care natura poate contribui la sănătatea oamenilor și calitatea vieții este reprezentat de sunetele naturii. Au fost raportate atât beneficii fizice cât și psihologice ale expunerii la peisaje sonore naturale. Acestea pot ajuta la recuperarea sănătății și la restabilirea atenției.
Studiul actual, publicat în PLOS ONE, cuantifică efectul sunetelor naturale în interferență cu zgomotul din trafic asupra nivelurilor de stres și anxietate, în funcție de limita de viteză. Acest efect calmant se diminuează pe măsură ce viteza traficului – și nivelul de zgomot – crește.
Comparând peisaje sonore
Echipa de cercetare a recrutat 68 de studenți pentru experimentul lor și a proiectat o serie de teste pentru a măsura modul în care diferite peisaje sonore afectează starea de spirit și nivelul de stres. Fiecare participant a trecut prin trei runde de expunere la diferite combinații de sunete: sunete naturale înregistrate la răsăritul soarelui în West Sussex, sunete naturale peste care au suprapus cu zgomotul din trafic de 30 km/h și sunete naturale combinate cu zgomotul din trafic de 60 km/h. Peisajul sonor natural includea ciripituri de păsărele din specii care se găsesc în mod normal în Sussex și pot fi auzite dis de dimineață.
Pentru a se asigura că rezultatele nu reflectau doar fluctuațiile naturale ale dispoziției participanților, cercetătorii i-au expus mai întâi la stimuli care induc stres - probleme complicate de matematică prezentate cu culori intermitente și zgomote de fundal iritante (imaginați-vă că încercați să rezolvați ecuațiile în timp ce cineva zgârie o farfurie cu furculița). După această inducere intenționată a stresului, participanții au ascultat diferitele combinații de peisaj sonor. Apoi cercetătorii au măsurat nivelurile de anxietate și stres folosind scale psihologice standardizate.
Peisajele sonore conținând doar sunete naturale s-au dovedit cele mai eficiente în reducerea stresului și anxietății. Când zgomotul de trafic de 30 km/h a fost adăugat în amestec, efectele de calmare au fost oarecum diminuate, dar încă prezente. Însă atunci când a fost introdus zgomotul traficului de 60km/h, beneficiile terapeutice ale sunetelor naturii au fost mascate în mod semnificativ, ceea ce duce la niveluri mai ridicate raportate de stres și anxietate.
Spații verzi, dar și ritmuri lente
În mod tradițional, orașele s-au concentrat pe crearea de spații verzi. Această cercetare sugerează că este nevoie și de protecție acustică. Nu este suficient să plantezi copaci și să speri că va fi bine; trebuie să luăm în considerare modul în care zgomotul din trafic ar putea împiedica oamenii să beneficieze pe deplin de efectele acestor spații naturale asupra sănătății mintale.
Rezultatele studiului sunt deosebit de relevante pentru persoanele care se luptă deja cu anxietatea. Cercetătorii au descoperit că participanții cu niveluri de anxietate de bază mai ridicate au fost mai sensibili la efectele negative ale zgomotului din trafic, sugerând că reducerea poluării fonice urbane ar putea fi deosebit de benefică pentru cei mai vulnerabili la problemele de sănătate mintală legate de stres.
Se discută tot mai mult despre încetinirea traficului în orașe, însă de foarte multe ori măsurile concrete se lovesc de rezistență din partea factorilor de decizie și a comunităților locale. Studii precum acesta, care măsoară concret atât efectele diferitelor tipuri de trafic cât și beneficiile unor fațete mai puțin studiate ale contactului cu natura sunt esențiale pentru decizii informate.
„Studiul nostru arată că ascultarea peisajelor sonore naturale poate reduce stresul și anxietatea și că sunetele antropice, cum ar fi zgomotul din trafic, pot masca potențialele efecte pozitive. Reducerea vitezei de trafic în orașe este, prin urmare, un pas important pentru ca mai mulți oameni să beneficieze de efectele pozitive ale naturii asupra sănătății și bunăstării lor”, scriu autorii.
În urma acestui studiu trebuie să ne gândim că soluția la unele dintre provocările noastre de sănătate mintală urbană nu ține doar de a putea spune că există spații verzi în oraș, ci și de a ne asigura că putem să și beneficiem efectiv de funcțiile acelui verde. Pentru că e rost are să ne străduim să avem păsări în oraș dacă nu le putem auzi cântecul din cauza traficului?
