Înainte de publicarea articolului despre dezinsecții am contactat toate instituțiile publice care sunt responsabile efectiv de avizarea produsului și de efectuarea dezinsecțiilor și pe cele care ar fi avut datoria să reacționeze pentru protecția sănătății și mediului. 

Doar Secretariatul Tehnic al Comisiei Naționale pentru Produse Biocide și Agenția pentru Protecția Mediului Timiș au reacționat înainte de publicare articolului, însă au făcut-o superficial și pentru a ne trimite la plimbare. Acum avem reacții și de la instituția Avocatului Poporului și de la Comisariatul Județean Timiș al Gărzii de Mediu.

Avocatul Poporului – atâta s-a putut

În emailul trimis Avocatului Poporului arătam că în articol ne ocupăm, între altele, de Recomandarea 63 din 16 aprilie 2021, făcută în urma autosesizării cu privire la dezinsecțiile aeriene cu Cymina Plus, din Sfântu Gheorghe. 

În 2021, deși contactează o serie de instituții, consultă Avizul și Avizul de Extindere al produsului, citește legislație românească și europeană și ceva documentație tehnică, în cele din urmă, tot ce face Avocatul Poporului e să recomande Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe să continue cu același produs, dar să fie ceva mai atentă. 

Amintim și aici un exemplu revelator pentru modul cum a lucrat atunci Avocatul Poporului: nu sesizează contradicția între fraza de pericol „H410 Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung” care apare în Avizul produsului, sau avertismentele privind efectele substanțelor asupra sănătății oamenilor din diverse documente și asigurarea primarului că „nu afectează sănătatea și nu persistă ca factor poluant” și nu contactează nicio autoritate de mediu sau responsabilă cu sănătatea populației.

Am scris Avocatului Poporului înainte de publicare:

„Arătăm în articol:

  • că această recomandare, practic, validează utilizarea unui produs toxic;
  • că eșuează în a cere revizuirea unui Aviz și a unui Aviz de extindere care sunt în contradicție cu documentația tehnică pentru substanțele active ale produsului, de la ECHA;
  • că nu ia în considerare Articolul 9 din OUG 34/2012 (în România se aplică și biocidelor) care interzice pulverizarea aeriană asupra zonelor rezidențiale și în apropierea acestora și asupra apelor;
  • că nu clarifică tranziția de la Directiva 98/8/CE la Regulamentul 528/2012 etc. 

Demersul instituției dumneavoastră din 2021, dacă s-ar fi desfășurat corect și profesional, ar fi putut duce la oprirea multor practici toxice.”

În reacția sa, Avocatul Poporului ne-a spus în primul rând ce nu poate face:

  • „nu dispune de pârghii legale pentru a obliga sau constrânge o autoritate publică să îndeplinească sarcinile legale care îi incumbă potrivit legii;
  • nu poate stabili sancțiuni pentru autoritățile publice;
  • nu se substituie autorităților publice;
  • nu are inițiativă legislativă”

Avocatul poporului arată că face recomandări, nu poate lua decizii cu caracter obligatoriu. 

Ce nu spune Avocatul Poporului este că dacă vrea să rezolve o problemă, are o serie de pârghii pe care le poate folosi. Adică, atâta timp cât consideră că există ilegalități care trebuie corectate, se poate adresa pe rând instituțiilor ierarhic superioare celor care au făcut sau au refuzat să corecteze ilegalitățile, până la Guvern. Iar dacă nici Guvernul nu ia măsurile necesare cu privire la ilegalitatea actelor sau faptelor constatate, acest fapt se comunică Parlamentului. 

Credem că modul în care diverse instituții avizează, utilizează și controlează substanțele toxice în România este o cauză suficient de importantă pentru a folosi toate pârghiile necesare pentru a readuce legalitatea în acest domeniu, pentru că mediul, sănătatea și chiar viața oamenilor depind de aceste lucruri.

Amintim în articol că dezinsecțiile toxice, care pun în pericol mediul și sănătatea populației, nu sunt singurele manifestări ale haosului din acest domeniu. Aceste practici (avizare, utilizare, control) iresponsabile și ilegale duc frecvent, în România, la moartea celor mai vulnerabili (de exemplu, în Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Ialomița, IașiTimișoara). Un caz poate fi pus pe seama unui părinte, sau a unui patron iresponsabil, o serie de cazuri, e un defect de sistem. 

Avocatul Poporului spune că în 2021 s-a autosesizat punctual pentru modul în care urma să se facă dezinsecția de către Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, cu trimitere exactă la efectele acesteia asupra apiculturii și consideră că a acționat în limitele impuse de lege și Constituție.

Noi menținem tot ce am spus în articol și considerăm în continuare că Avocatul Poporului poate să citească legile mai bine și să facă mai mult.

Răspunsul integral al Avocatului Poporului poate fi citit aici.

Garda de Mediu – fente

Ne-am adresat Gărzii de Mediu deoarece este o instituție cu atribuții de control și sancționare, suspendare, sau sistare a activității ca urmare a poluării sau deteriorării mediului. 

Le-am scris înainte de publicare:

„Arătăm în articol:

  • că dezinsecția încalcă Articolul 9 din OUG 34/2012 (în România se aplică și biocidelor) care interzice pulverizarea aeriană asupra zonelor rezidențiale și în apropierea acestora și asupra apelor și a zonelor de protecție din jurul lor;
  • că substanțele active sunt aprobate de Uniunea Europeană doar pentru utilizări foarte restrânse (pulverizare pe suprafețe, ziduri, podele, în general la interior) și cu precuație deoarece prezintă riscuri inacceptabile pentru sănătatea copiilor (contaminare secundară), pentru apă și fauna acvatică, sol și sediment;
  • că substanțele active omoară nediscriminator insectele, inclusiv polenizatori, mai ales albine
  • că există alternative netoxice, folosite în toată lumea, substanțe de tipul celor din Cymina Plus nefiind folosite decât în mod excepțional și foarte restrâns;

Toate acestea fiind lucruri pe care considerăm că era de datoria dumneavoastră să le cunoașteți și să acționați în baza lor pentru protejarea mediului.”

Adică le-am spus că noi considerăm că ar fi trebuit să acționeze pentru protecția mediului atunci când, în mod ilegal, substanțe toxice au fost răspândite în mediu. Mai ales că Primăria spunea că va insista „în zonele parcurilor, locurilor de joacă,  malurilor Begăi și bălților”.

Ei ne-au răspuns cu un citat dintr-un Ordin de ministru care arată că nu au atribuții de control al producției, etichetării și comercializării tipului de produse care sunt folosite la dezinsecție (Grupa principală 3 - Produse de combatere a dăunătorilor, Tipul de produs 18 - Insecticide, acaricide și produse pentru combaterea altor artropode).

Noi le-am dat ocazia să explice de ce nu au protejat mediul, așa cum cere legislația care reglementează funcționarea instituției. Ei ne-au spus că nu-l pot controla pe cel care scrie etichetele. Adică cu totul altceva, complet pe lângă subiect.

Considerăm în continuare că Garda de Mediu trebuie să acționeze când substanțe toxice sunt dispersate în mediu, în mod ilegal. Trebuie să oprească această dispersare și să aplice sancțiunile care se impun, potrivit legii. Indiferent dacă are sau nu dreptul să-l controleze și pe autorul etichetei produsului – asta e cu totul altă treabă, nu despre asta vorbeam. 

Răspunsul integral Comisariatului Județean Timiș al Gărzii Naționale de Mediu poate fi citit aici.


Primăria Municipiului Timișoara, principalul responsabil în cazul de la Timișoara, nu a reacționat nici înainte, nici după publicarea articolului, deși i-am contactat de fiecare dată. Actuala administrație a orașului a moștenit atât practicile toxice cât și risipa banului public de la precedenta și acum ar avea ocazia să îndrepte lucrurile, însă până la această oră nu pare a fi interesată.