„Un semnal de alarmă”, așa descrie directorul executiv al Europol, Catherine De Bolle, raportul cvadrienal privind amenințările reprezentate de crima organizată. Potrivit șefei agenției care coordonează cooperarea polițienească în cadrul Uniunii Europene, bazele funcționării mediului criminal se schimbă într-un ritm rapid.
Raportul, intitulat „The changing DNA of serious and organised crime” („ADN-ul în schimbare al crimei organizate”), pune accentul pe efectul destabilizator al crimei organizate. Aceasta este tot mai mult sprijinită de actori statali ostili, ca parte a războiului hibrid. De altfel, chiar titlul raportului a fost ales pentru a sublinia și sintetiza schimbările fundamentale ale naturii crimei organizate. Termenul „DNA” utilizat indică, spun autorii raportului, faptul că avem de-a face cu destabilizare(Destabilization) cultivată online (Nurtured online) și accelerată de inteligența artificială și noile tehnologii (Accelerated by AI and new technologies).
Potrivit raportului, din ce în ce mai mult, pe lângă siguranța publică, fundamentele instituțiilor europene sunt acum amenințate într-un mod mai generalizat. Rețelele criminale pe de o parte slăbesc economiile prin circuite paralele ale banilor, iar pe de altă parte erodează încrederea în statul de drept și instituții acționând ca proxi pentru actori externi care încearcă să exploateze vulnerabilitățile statelor membre în cadrul războiului hibrid. „Linia dintre criminalitatea bazată pe profit și acțiunile motivate politic devine neclară”, spune De Bolle.
Raportul subliniază modul de operare tip „ciocănitoare”. Diverse incidente care par separate și sunt adesea tratate separat sunt de fapt opera unei rețele criminale cu scop destabilizator. La fel cum o ciocănitoare, în timp, slăbește un copac acționând repetat asupra sa în diverse puncte, acte aparent minore, dar repetate erodează stabilitatea, siguranța și încrederea în instituții.
Internetul joacă un rol crucial în acest proces deoarece, pentru organizațiile criminale, acesta nu este doar o platformă, ci devine coloana vertebrală a existenței lor. Pe lângă toate infracțiunile „noi”, cum ar fi phishing-ul și extorcarea online, infractorii clasici adoptă, de asemenea, din ce în ce mai mult lumea digitală. Treptat tot mai multe din procesele activităților criminale sunt digitalizate și se mută online. „Ei folosesc infrastructura digitală disponibilă pentru recrutare, marketing, comerț și tranzacții financiare”, se menționează în raport.
Inteligența artificială și noile tehnologii, cum ar fi blockchain sau calculul cuantic, sunt un stimulator al activităților criminale, le cresc eficiența, le amplifică viteza și sofisticarea și le fac mai greu de detectat. Criminalii pot produce rapid mesaje în mai multe limbi, pot produce imagini înșelătoare sau pornografice, sau pot realiza deepfake-uri. Cu ajutorul noilor tehnologii criminalii pot realiza plăți greu de detectat și își pot ascunde câștigurile. Tot mai mult ei devin o amenințare la adresa securității datelor, atât pentru guverne cât și pentru companii private.
Printre amenințările criminale cu cea mai rapidă creștere de pe continent, Europol a enumerat atacurile cibernetice, contrabanda de migranți, traficul de droguri și arme de foc și abaterile în gestionarea deșeurilor.
Europol este agenția de aplicare a legii a UE, care sprijină cele 27 de state membre ale UE în lupta lor împotriva criminalității internaționale grave și a terorismului. Acesta acționează ca un centru de experți pentru operațiunile de aplicare a legii, un centru de informare cu privire la activitățile criminale și un centru de expertiză în aplicarea legii.
