Calitatea aerului din orașele europene s-a îmbunătățit „semnificativ” în ultimii ani, potrivit raportului Curții de Conturi Europene (CEC), dar încă nu corespunde recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În plus, zgomotul ambiental din orașe – o problemă subestimată – nu scade suficient. Acest lucru este îngrijorător, spune CEC, deoarece va împiedica statele membre să respecte directive noi, mai stricte.
Poluarea aerului (prin emisiile din industrie, trafic rutier, agricultură și creșterea animalelor) și zgomotul din mediu (în special din traficul aerian și rutier) sunt printre cele mai mari pericole pentru sănătate din UE. În special în orașe, unde trăiesc mai mult de trei sferturi din europeni. Peste 300 de milioane, sau 2 din 3 europeni sunt expuși la aerul poluat în fiecare zi, 90 de milioane, adică 1 din 5, la zgomot cronic.
Decese premature
Consecințele nu întârzie să apară. Potrivit Agenției Europene de Mediu, cel puțin 250.000 de oameni din UE mor prematur în fiecare an din cauza unor afecțiuni legate de poluarea aerului. Zgomotul de mediu are, de asemenea, un impact negativ, în special prin tulburări de somn și stres, cu 48.000 de cazuri noi de boli de inimă și 12.000 de decese premature în fiecare an.
Ca parte a European Green Deal și a planului său de acțiune privind controlul poluării, Uniunea Europeană a convenit în 2021 să înăsprească regulile privind calitatea aerului și zgomotul din mediu, în conformitate cu recomandările OMS.
Numărul deceselor premature din cauza poluării aerului trebuie să scadă cu 55% față de 2005, până în 2030. Pentru pentru reducerea poluării aerului, Comisia Europeană a alocat peste 46 de miliarde de euro în perioada 2014-2020 și peste 185 de miliarde de euro în perioada 2021-2027.
Tot până în 2030, numărul persoanelor afectate de zgomot cronic ar trebui să scadă cu 30%. Estimările arată însă că, în cel mai bun caz, acesta va scădea cu 19% și, în cel mai rău caz, ar putea chiar crește cu 3%.
În timp ce UE negociază o înăsprire a Directivei privind calitatea aerului, zece state membre încă nu îndeplinesc valorile limită actuale pentru dioxid de azot și particule. Pentru zgomotul ambiental, nici măcar nu există valori limită și obiective la nivelul UE. În plus, monitorizarea este atât de slabă încât tendințele nici măcar nu pot fi măsurate.
Stagnare
CEC vede numeroase cauze ale stagnării, care merg de la o slabă coordonare între autoritățile naționale și locale, până la măsuri ineficace și rezistență la schimbare.
Zonele verzi, unde pietonii și bicicliștii au prioritate în fața mașinilor, sunt benefice pentru cei care locuiesc în ele, însă auditorii au constatat că determină o scădere a calității aerului și o creștere a zgomotului pe străzile din împrejurimi.
Zonele cu emisii scăzute, de exemplu, sunt întâmpinate cu rezistență din partea grupurilor de interese. Uneori sunt atacate în instanțele de judecată pe motive de discriminare sau restrângere a libertății de mișcare.
Sancțiunile pe care Comisia Europeană le poate impune dacă statele membre nu fac acest lucru presupun o procedură greoaie și sunt ineficiente.
Curtea și-a lansat ancheta deoarece Comisia Europeană se află la jumătatea planului său de a elimina poluarea până în 2030. Auditorii au selectat trei state membre (Grecia, Spania și Polonia) și trei orașe (Atena, Barcelona și Cracovia) pentru a verifica dacă măsurile funcționează. Cu toate acestea, constatările sunt aplicabile tuturor orașelor importante din UE, a declarat miercuri auditorul șef Katarzyna Radecka-Moroz.
Comunicatul de presă al CEC subliniază că obiectivele de reducere a deceselor provocate de poluare cu 55% și a celor provocate de zgomot cu 30% până în 2030 nu au caracter obligatoriu pentru statele membre.