Anul 2023 a fost cel mai cald înregistrat la nivel global și al doilea cel mai cald în Europa. Echipa de cercetare a folosit cifrele Oficiului European de Statistică (Eurostat) privind 96 de milioane de decese pentru a estima câte decese înregistrate în 2023 sunt atribuibile căldurii, pentru 823 de regiuni din 35 de țări europene.
Conform studiului publicat în revista Nature Medicine, pe continentul european, anul trecut, am avut 47.690 de decese cauzate de căldură. Acest tip de studii au început să fie făcute din 2015. Potrivit estimărilor, doar în 2022 au fost înregistrate mai multe decese din cauza căldurii - peste 60.000.
Sudul Europei, în special, se confruntă cu rate mari de mortalitate, cele mai mari cifre au fost înregistrate în Grecia (393 decese la un milion de locuitori), Bulgaria (229), Italia (209) și Spania (175). La polul opus se situează Islanda(0), Suedia(1) și Norvegia(5), urmate de Irlanda(12), Polonia(16) și Liechtenstein(19).
Media europeană este de 88 de decese cauzate de căldură la un milion de locuitori. Grupa de vârstă ce mai vulnerabilă este reprezentată de vârstnicii peste 80 de ani. În această grupă de vârstă, media europeană este de 1102 decese la un milion de locuitori.
Țara noastră se situează pe locul 9 dintre cele 35 de țări incluse în studiu, cu 128 de decese cauzate de căldură la un milion de locuitori, în 2023. În cifre absolute, asta înseamnă 2585 de decese cauzate de căldură în România, dintre care 1192 de femei și 1384 de bărbați.
Mortalitatea atribuibilă căldurii ar fi putut înregistra valori mult mai mari, spun autorii studiului. Fără adaptările la temperaturi crescute, care au avut loc în ultimul secol, rata mortalității ar fi cu 80% mai mare. În lipsa adaptărilor, de două ori mai mulți oameni de peste 80 de ani ar fi murit din cauza temperaturilor ridicate.
Aceste adaptări se referă, de exemplu, la progresul în domeniul asistenței medicale, protecției sociale și stilului de viață, dar și o mai mare conștientizare a sănătății la locul de muncă. Există, de asemenea, o mai mare conștientizare a riscurilor, iar strategiile noastre de comunicare și avertizare s-au îmbunătățit. Potrivit cercetătorului Elisa Gallo, autorul principal al studiului, această adaptare reduce vulnerabilitatea noastră la căldură.
