Țara nordică are deja o vârstă minimă de 13 ani, dar vrea să o mărească în continuare. Măsura a fost anunțată în timpul unei întâlniri dintre premierul Jonas Gahr Støre, însoțit de ministrul pentru copii și familii Kjersti Toppe, și o delegație de părinți care au luptat pentru reguli mai stricte care să protejeze copii de efectele telefonului mobil și a rețelelor de socializare asupra dezvoltării copiilor.
„Copiii trebuie protejați de conținutul dăunător de pe rețelele de socializare. E vorba de mari giganți ai tehnologiei împotriva creierelor copiilor mici”, a declarat premierul Jonas Gahr Støre pentru ziarul Verdens Gang. „Știm că aceasta este o luptă dificilă, deoarece există forțe puternice aici, dar este și locul unde este nevoie de implicarea politicului.”
Mai strict
În prezent, deși vârsta minimă norvegiană este de 13 ani, aceasta nu este strict aplicată. Potrivit unui sondaj realizat de Autoritatea Norvegiană Media publicat în august, 53% dintre copiii de nouă ani, 58% dintre copiii de zece ani și 72% dintre copiii norvegieni de unsprezece ani sunt pe rețelele de socializare.
Unul dintre părinții participanți la întâlnire, psihologul Eline Fahret Born (36 de ani), a demarat în această primăvară o petiție pentru a introduce o limită de vârstă de 16 ani pe rețelele de socializare - și a strâns peste 11.000 de semnături.
Acum poate primi aproape ce și-a dorit: Guvernul vrea să vrea să a introducă o limită de vârstă de 15 ani, în parlamentul norvegian (Storting) există susținere, iar premierul promite că noua lege va conține măsuri mult mai substanțiale pentru a putea fi aplicată cât mai strict.
„Dacă vom avea limita de vârstă la 15 ani și dacă părinții se țin de ea, va avea un efect imens în viața copiilor” spune ea.
Au existat însă și voci care au crititcat inițiativa. Aceștia au argumentat, printre altele, că cei puțin diferiți își pot găsi adesea o comunitate prin intermediul rețelelor de socializare, atunci când se simt singuri.
Premierul Støre spune că înțelege asta: „Este legat de o discuție de principiu despre libertatea de exprimare și participare. Dar acestea sunt folosite greșit de industrie. Da, ar trebui să existe multe arene în care să vorbim - dar consecințele vorbirii nu trebuie să cadă sub puterea algoritmilor.”
Tehnic
Guvernul norvegian dorește să introducă limita de vârstă prin modificarea Legii privind datele personale. Se analizează încă implementarea tehnică a legii.
Verificarea vârstei va avea loc în timpul acordării consimțământului pentru utilizarea datelor personale. Guvernul vrea să împiedice un utilizator prea tânăr să introducă un an fictiv de naștere atunci când creează un cont pentru rețelele de socializare, sau pentru accesarea ziarelor online.
Acest lucru, însă, nu trebuie să afecteze dreptul la viață privată și anonimitate online, de care trebuie să se bucure toată lumea. În plus, ultimul cuvânt va rămâne la părinți, care vor putea să-și dea consimțământul pentru a permite copiilor să aibă activitate pe rețele de socializare, sau să citească ziare online și înainte de vârsta minimă stabilită de lege.
Potrivit ministrului norvegian pentru copii și familii, Kjersti Toppe, legea este, de asemenea, concepută ca un simbol. Ea trebuie să le dea părinților care vor să spună „nu”, dar nu îndrăznesc, mai multă siguranță. Părinții pot folosi vârsta minimă ca ghid sau se pot simți sprijiniți de guvern dacă doresc să fie mai stricți în ceea ce privește utilizarea rețelelor de socializare de către copiii lor.
Context
Norvegia nu este prima țară care a introdus măsuri pentru limitarea utilizării rețelelor de socializare de către copii și tineri. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus anul trecut o limită de vârstă de 15 ani. Guvernul australian și-a anunțat luna trecută planurile de a introduce o vârstă minimă în acest an; limita exactă de vârstă este încă dezbătută.
În Olanda, pe de altă parte, nu există o limită strictă de vârstă stabilită prin lege și introducerea uneia nici nu este pe ordinea de zi. „S-ar putea să nu fie cea mai eficientă modalitate de a ține tinerii departe de rețelele de socializare, este dificil ca un ofițer de poliție să urmărească fiecare adolescent.”, spune Peter Nikken, profesor care predă Mass-media și Tineretul la Universitatea de Științe Aplicate din Windesheim.
Pentru asta, el preferă să se bazeze pe școli și părinți. În opinia sa, este mai eficient să inițiezi discuții cu părinții și școlile despre posibilele riscuri ale utilizării rețelelor de socializare. Ei pot apoi educa și urmări tinerii. „Părinții pot face diferența dând exemplul potrivit, făcând înțelegeri cu copiii și poate chiar urmărind ce face copilul lor pe rețelele de socializare”, explică Nikken. El crede că atâta timp cât școlile, părinții și experții în media discută despre asta între ei și cu tinerii, acest lucru va avea rezultate mai bune decât o normă guvernamentală.
