În timpul unei întâlniri comune a liderilor de grup, la scurt timp după vacanța de vară, noul echilibru de putere în Parlamentul European a început să devină vizibil. Creștin-democrații din PPE solicită o dezbatere în timpul primei săptămâni de plen cu privire la „amenințările la adresa securității, cum ar fi atacul de la Solingen”, precum și „combaterea migrației fără forme legale” și „returnarea eficace”.
Președintele grupului social democrat (S&D), Iratxe García Pérez, nu este de acord, după cum rezultă ulterior din ședință. Cere schimbarea titlului dezbaterii. Ea vrea să vorbească despre terorism, dar nu să facă o legătură generală cu migrația. Liberalii sunt de acord, la fel verzii și stânga. Dar liderul grupului PPE, Manfred Weber, votează împotrivă. Și împreună cu el cele trei facțiuni radicale de dreapta. Asta e majoritatea.
De unde bate vântul
După vot, spun participanții la întâlnire, toată lumea se uită surprinsă la conservatorul german, Weber. Acesta este momentul în care așa-numitele grupuri progresiste - social-democrații, liberalii, verzii și stânga - își dau seama că s-a schimbat direcția vântului în UE. Pentru prima dată, conservatorii și dreapta radicală au împreună majoritate în Parlamentul European. Și sunt clar dispuși să o folosească.
În legislatura anterioară a existat încă o majoritate de stânga liberală care a fost capabilă să depășească PPE, ca cel mai mare grup. S-au dus acele vremuri. Conservatorii sunt acum mai puternici ca niciodată și pot forma, la alegere, majorități cu progresiștii sau cu dreapta radicală. Există de mulți ani discuții la Bruxelles cu privire la cum ar trebui reacționat față de partidele de dreapta radicală în creștere. În funcție de cultura politică, s-au dezvoltat abordări diferite în diferite țări ale UE. În Germania, de exemplu, Uniunea Creștin Democrată a decis la nivel federal să nu coopereze cu AfD.
Și în Parlamentul European? Acolo, creștin-democrații și social-democrații au format mulți ani o mare coaliție informală. Împreună cu liberalii și verzii, s-au asigurat că dreapta radicală nu joacă niciun rol: nici în repartizarea pozițiilor, nici în luarea deciziilor importante. În terminologia UE, asta se cheamă „cordon sanitar”. Această barieră a început deja să se dezintegreze în timpul mandatului parlamentar anterior, deoarece liderul fracțiunii PPE, Weber, a stabilit legături cu post-fasciștii italieni ai premierului Giorgia Meloni. Partidul ei, Fratelli d'Italia, face parte din grupul de dreapta eurosceptică CRE din Parlamentul European.
Suveraniști și Patrioți
Dar va face PPE acum un pas mai departe? Au deschis încă din vară ușa celorlalte două facțiuni de extremă dreaptă, „Suveraniștii” (ENS) și „Patrioții” (PpE)? Grupul Patrioților include, de exemplu, FPÖ austriac, Rassemblement National al lui Marine Le Pen și partidul maghiar Fidesz. Suveraniștii includ AfD. Dacă ei sunt de acord cu propunerile noastre și se formează astfel o majoritate, atunci asta e, n-avem ce face, spune acum PPE.
Cea mai recentă săptămână plenară de la Strasbourg a arătat că ceva se schimbă. Partidele centrului politic nu au putut conveni asupra unui text de rezoluție privind Venezuela. Toate fracțiunile au vrut să-l condamne pe președintele autocrat Nicolás Maduro, dar fracțiunile de stânga nu au vrut să-l recunoască pe candidatul opoziției Edmundo González ca președinte. PPE a înaintat apoi o propunere împreună cu grupul Patrioților și a obținut majoritatea. O premieră.
În stânga, această manevră este văzută ca un test: până unde va merge PPE? Liberalii au protestat ridicând demonstrativ cărțile de vot în aer, în plen și nu au participat la vot, pentru că sunt împotriva cooperării cu Patrioții.
PPE spune că liberalii și social-democrații nu mai erau dispuși să negocieze, și din această cauză a recurs la propunerea cu dreapta radicală. Schimbarea majorităților a îmbunătățit poziția de negociere a PPE. Nu se vorbește despre un „viraj spre dreapta”, ci mai degrabă despre o UE „mai burgheză”, în care conservatorii au mai multă influență. Liderul PPE, Manfred Weber, spune că lucrează doar cu partide care sunt „pro-europene, pro-stat de drept și pro-Ucraina”. „Acest lucru exclude în mod clar cooperarea cu grupul Patrioților. Ne vom ține de asta și asta nu se va schimba.”
Se arată naționaliștii
Și în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen puterea va fi redistribuită. Social-democrații vor primi doar patru posturi, față de nouă anterior. Cel mai mare grup de comisari vine de la conservatori. Pentru prima dată, un membru al CRE va deveni chiar vicepreședinte. Italianul Raffaele Fitto este văzut ca un apropiat al premierului Meloni.
Comisia trebuie să fie aprobată de parlament înainte ca, așa cum e planificat, la începutul lunii decembrie, să poată trece la treabă. În cadrul comisiilor, partidele de stânga vor încerca să se opună lui Fitto și comisarului maghiar. Dar șansele de reușită sunt mici, pentru că nu mai există o majoritate de stânga-liberală. Dacă este nevoie, grupurile de dreapta și de extremă-dreapta pot forța aprobarea propunerilor, sau pot amenința că vor face să se poticnească alți comisari.
În timpul mandatului trecut, parlamentarii radicali de dreapta aproape niciodată nu s-au prezentat în comisii. Acest lucru s-a schimbat considerabil, spun europarlamentarii. Dintr-o dată, oameni precum Marine Le Pen și Viktor Orbán își arată fețele pe acolo. S-a schimbat și atmosfera din plen. Naţionaliştii vor acum să facă politică de-adevăratelea. Până unde pot merge este determinat de către PPE.
