Spuneam într-un articol anterior că Belgia este una din cele 5 țări europene care permit adolescenților mai tineri de 18 ani să voteze la alegerile europene.
Posibilitatea de a vota a fost acordată tinerilor belgieni cu vârste de 16 și 17 ani printr-o lege din 2022. Potrivit acestei legi, adolescenții care doresc să voteze aveau obligația de a face anterior o cerere către autoritățile din localitatea de reședință. Această condiție a fost însă înlăturată în 2023 de Curtea Constituțională a Belgiei care a hotărât că restricția e neconstituțională.
Apoi, un major a reclamat la Curtea Constituțională că diferența dintre dreptul de vot, fără nicio obligație, al minorilor și obligația de a se prezenta la vot a majorilor constituie discriminare. Iar Curtea i-a dat dreptate: „Curtea stabilește că diferența de tratament a alegătorilor, în funcție de faptul că aceștia sunt majori sau minori, nu pare să fie justificată de motive imperioase de interes general.” Astfel, cu două luni și jumătate înainte de alegerile din 9 iunie, dreptul de vot al minorilor a devenit obligație.
În Belgia, prezența la vot este obligatorie. Orice belgian cu drept de vot trebuie să se prezinte la secția de votare și să intre în cabina de vot. Mai departe, însă, fiecare face ce vrea, poate să voteze valid, poate să voteze blanco, să-și anuleze votul, sau să nu voteze.
În cazuri de forță majoră, probleme de sănătate, examene, lucru, sau vacanță în străinătate, belgienii au opțiunea de a împuternici pe altcineva să voteze în locul lor. Poate fi oricine din aceeași circumscripție electorală. Pentru aceasta există un formular special, care trebuie completat de medic (pentru probleme de sănătate), direcția școlii (pentru examene), angajator (pentru cei care trebuie să lucreze), primar (pentru cei care sunt în vacanță în străinătate).
Cei care nu se prezintă la vot și nu au împuternicit pe nimeni să voteze în locul lor sunt, în principiu, pasibili de pedeapsă. Sancțiunea este o amendă de la 40 la 80 de euro. Pentru cei care lipsesc repetat, poate ajunge la 200 de euro. În practică, rareori se întâmplă să fie cineva pedepsit pentru că nu s-a prezentat la vot.
În acest moment nu se știe care vor fi sancțiunile pentru minorii care aleg să nu meargă la vot. „E clar că acest lucru trebuie examinat” a spus, potrivit vrtnieuws, ministrul de interne, Annelies Verlinden. De aceeași părere este și ministrul justiției, Paul Van Tigchelt, „Mi se pare evident – la fel e și în Codul Penal – e o diferență între minori și majori. Minorii sunt sancționați altfel decât majorii.”
Din partea Asociației Școlarilor Flamanzi, Lore Sleeckx e nemulțumită de această a treia schimbare a regulilor pentru tineri: „Acest lucru va trebui, pentru a treia oară, explicat pentru sute de mii de tineri. Nu e tocmai ideal cu atât de puțin timp înaintea alegerilor. Mai ales că alegerile sunt în perioada examenelor.”
Anna Roos(19 ani), președinte al Consiliului pentru Tineret, organ consultativ oficial al Guvernului Flamand pe probleme de tineret, crede că hotărârea vine prea târziu: „A vota, în sine, nu durează mult, dar să-ți formezi o opinie, să-ți formezi o ideologie, să vezi unde-ți sunt prioritățile și ce susții în viață, ce partide ți se par interesante și să te uiți la fiecare dimensiune a politicii, asta durează mult" spune ea. „Asta necesită mult timp.”
