În cadrul procedurii de evaluare a proiectului, săptămâna trecută, pe 5 martie a avut loc la Casa de Cultură George Băiculescu din orașul Nehoiu, județul Buzău. Deși dezbaterea a fost organizată la o oarecare distanță de comunitățile afectat, mai mulți localnici s-au prezentat pentru a-și manifesta opoziția față de proiect. 

„E râul nostru, am crescut cu el, am fost la scăldat, sigur că nu vrem să fie secat” a spus Ștefan Constantin Petriceanu de la organizația locală Tainița Baștinei din Gura Teghii, inginer de profesie și cadru universitar la Universitatea Politehnica din București.

Secarea a 40 de km de albie ar afecta în primul rând fauna. În râu trăiesc pătrăvi, lipani, vidre. Impactul asupra faunei piscicole este recunoscut chiar de Hidroelectrica. Dar pe lângă asta sunt afectate comunitățile locale, afacerile din turism care depind de existența râului și toți locuitorii. 

Oamenii spun că, în ultimii ani, încălzirea climei a afectat foarte mult debitele râului, care sunt mult scăzute față de cum erau acum 10-20 de ani. Aceasta, pe de o parte pune sub semnul întrebării rostul proiectului. Merită stricată o bucată de natură pentru o hidrocentrală care, foarte probabil, nu va avea destulă apă să funcționeze? Pe de altă parte, fântânile din zonă au început deja să sece. Oamenii se tem că devierea râului va afecta în totalitate zona și vor rămâne fără apă potabilă. 

Nu ne luați apa!

În urma dezbaterii organizația Tainița Baștinei a emis un comunicat de presă pe care îl redăm în întregime. În acesta localnicii spun că se opun ferm devierii râului Bâsca Mare, un proiect pe care îl consideră distructiv și fără rost. 

Având în vedere că proiectul de sorginte ceaușistă nu ia în considerare în niciun fel populația locală și nu prevede nicio compensație din partea Hidroelectrica pentru cei cărora le ia râul, în subsidiar, ne-a explicat Ștefan Constantin Petriceanu, pentru cazul în care opoziția lor nu va reuși, ei au adăugat în document și o listă de cereri ale comunității.

Comunicatul organizația Tainița Baștinei:

„Astăzi, reprezentanți ai comunității din Gura Teghii și ai Asociației Social-Culturale Tainița Baștinei au participat la dezbaterea publică privind impactul asupra mediului al proiectului Creșterea ponderii producției de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor și asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroenergetică SURDUC -SIRIU.

Mesajul nostru a fost clar: NU NE LUAȚI APA!

Ne opunem ferm devierii râului Bâsca Mare prin tunel subteran și lăsarea a 40 de kilometri de albie fără apă, fără viață. 

Această decizie va afecta în mod direct peste 4.000 de oameni din comunitățile Poiana Curugi, Varlaam, Ionaști, Argaselești, Gura Teghii, Nemertea, Petriceni, Roscoi, Furtunești, Bâsca Colți, Păltiniș, Vascul, Bâsca Rozilei și multe altele.

Întrebările noastre fără răspuns:

  • Unde sunt datele REALE despre debitul râului Bâsca Mare? Ni s-a spus că monitorizarea se face individual pentru Bâsca Mare și Bâsca Mică, ceea ce nu reflectă realitatea locală, deoarece aceasta se face în comun.
  • Cum a evoluat debitul râului pe ultimii 30 de ani? Nu ni s-a putut spune dacă endința este de creștere sau de scădere.
  • De ce în studiul COST-BENEFICIU există doar optiunile "cu investiție" și "fără investiție" și NU se ia în considerare un scenariu alternativ, în care turbina sa fie amplasata la 5-10 km în aval, permițând râului Bâsca Mare, să curgă apoi prin albia sa naturală?
  • Ce măsuri compensatorii sunt prevăzute dacă fântânile și prelevările de apa ale locuitorilor seacă? Nu am primit niciun răspuns clar.

Ce cerem pentru comunitatea noastră?

  1. Alimentare alternativă cu apă potabilă - amenajarea, pe cheltuiala Hidroelectrica, a unei prelevări subterane cu debit adecvat pentru locuitorii din Gura Teghii.
  2. Sprijin real pentru comunitate - contract cu Hidroelectrica pentru acoperirea consumului de energie electrică într-o cotă rezonabilă pentru fiecare gospodărie din comuna Gura Teghii și satul Bâsca Rozilei.
  3. Protejarea instituțiilor publice - Hidroelectrica să achite consumul de energie pentru școli, cămine culturale, cabinete medicale și alte obiective de interes comunitar.
  4. Monitorizarea obiectivă a impactului asupra apei - instalarea de senzori de nivel în fântâni, înainte și după realizarea proiectului.
  5. Transparență totală- instalarea de senzori de debit pe râu, cu date publice afișate în centrul comunei și pe site-ul primăriei.

Alternativ, solicitam soluții tehnice care să permită producerea de energie fără a sacrifica dreptul comunității noastre la apă și la un mediu sănătos!”