Să cumpere copilul, din banii lui, cadouri de ziua de naștere a colegilor sau nu? Să-și înlocuiască din banii lui lucrurile pierdute, cum ar fi papucii de sport? Dar dacă sparge ecranul smartphone-ului, cine plătește? Problema banilor de buzunar sau a unei alocații pentru îmbrăcăminte pare simplă: stabilești o sumă lunară și gata. Însă, pentru ca banii de buzunar să-și îndeplinească rolul educativ, trebuie să faci înțelegeri clare cu copilul. Dar cum, se întreabă publicația belgiană De Morgen?
Crește treptat responsabilitățile
Adesea, rutina banilor de buzunar se schimbă pe măsură ce se apropie liceul. Copiii încep prin a primi niște bănuți în mână, în fiecare săptămână, apoi fac trecerea la o sumă lunară care e transferată în cont. Potrivit cifrelor Institutului Național de Informare a Bugetelor din Olanda (Nibud), copiii de 12 ani primesc în medie 17 până la 20 de euro, ca bani de buzunar, pe lună. Adică 85-100 de lei. Elevul mediu de liceu din Olanda primește de la părinți aproximativ 50 de euro pe lună, ca alocație de îmbrăcăminte. Adică vreo 250 de lei.
O sumă lunară atât de mare de bani digitali necesită noi abilități din partea copilului: „mobile banking, bugetare, ca să-ți ajungă banii, și stabilirea modului în care gestionezi cereri de plată din partea prietenilor”, spune Annelou van Noort, specialist în educație financiară și autoarea cărții Later word ik rijk(Când sunt mare mă fac bogat). Modul deștept de a face lucrurile, ca părinte, e să crești treptat responsabilitățile financiare ale copilului, e de părere experta. „Pasul de la câțiva euro ca bani de buzunar la o alocație completă pentru îmbrăcăminte este prea mare. Începeți cu tricouri și pantaloni, treceți mai apoi la haina de iarnă și îmbrăcăminte sport.”
Banii de buzunar și alocația pentru îmbrăcăminte îi ajută pe copii să învețe să ia decizii independente în privința banilor. Dar chiar și cu înțelegeri clare, uneori lucrurile merg prost. „Trebuie să dea cu capul de pragul de sus ca să învețe ceva”, spune Van Noort. „Mai bine să cumperi jocul greșit la vârsta de 12 ani decât să faci o gafă financiară serioasă mai târziu în viață.”
Ar trebui să fie mai normal decât e acum ca părinții să discute cu copiii lor despre finanțele personale, spune jurnalistul Vincent Kouters, care a scris cartea Over geld praat je wel (Banii sunt unul din lucrurile despre care se vorbește). „Implică-ți copilul în deciziile tale de a cumpăra sau nu ceva. Asta se poate face aplicat, ori de câte ori se ivește câte o ocazie concretă. Dacă, de exemplu, cumpărați o casă, explică-i ce este un credit ipotecar. Explică-i cum funcționează asigurările.”
Înțelegeri clare
Încercați să inventariați pe cât posibil din timp toate costurile, cât mai detaliat, pentru a evita surprizele, ne sfătuiește Van Noort. „Ce este inclus în banii de buzunar și alocația pentru îmbrăcăminte și ce nu? Ia în considerare că pe la jumătatea anului școlar își mai rupe câte un liniar. În ce privește îmbrăcămintea de sport poți face înțelegerea că-i cumperi primul set, dar dacă pierde ceva, trebuie să și-l cumpere el la loc.”
Dar cadourile de ziua de naștere pentru colegii de clasă? „Cu siguranță poți lăsa copilul să cumpere cadouri pentru frați și surori”, spune Van Noort. În ce privește colegii de clasă însă e mai dificil să faci lucrurile în așa fel încât să fie corecte, în familie. „Dacă ai doi copii, unul poate e invitat la zece petreceri, celălalt la două.”
O problemă recurentă este spargerea ecranului de telefon - tinerii sunt adesea neglijenți și își aruncă ghiozdanele pe unde apucă. Și atunci ce faci, ca părinte? Îi plătești reparația? „Tocmai că poate fi o lecție valoroasă să plătească din banii lor. Învață astfel să-și gestioneze lucrurile cu mai multă atenție”, spune Van Noort. „Nu e cazul să cedezi prea ușor dacă e vorba de o astfel de înțelegere.”
În calitate de părinte, împărtășește cu copiii și propriile gafe cu banii. Van Noort povestește: „Am cumpărat odată online un pulover din China care nu semăna deloc cu fotografia. Faptul că am putut să mă las astfel păcălită i-a făcut pe copiii mei să se distreze copios pe seama mea”.
Bazele modului în care oamenii gestionează banii se formează în copilărie. Jurnalistul Vincent Kouters a crescut într-o familie săracă. „Povestea din jurul banilor a fost întotdeauna negativă: nu aveam de ajuns să mergem în vacanță sau să cumpărăm o mașină. Iar chestiuni precum administrarea economiilor sau investițiile nu era pentru oameni ca noi.” Sfatul lui: „Încearcă să păstrezi povestea despre bani pozitivă. Și nu-ți judeca prea aspru copilul pentru o cheltuială greșită.”
