Țările în curs de dezvoltare vor primi de la țările dezvoltate, sub formă de granturi sau împrumuturi cu dobândă mică „cel puțin” 300 de miliarde de dolari până în 2035.
În textul adoptat se spune că țările dezvoltate vor „prelua conducerea” pentru a aduna acești bani. Dar ca și surse, pe lângă banii publici, pot fi luați în considerare și banii privați și „surse alternative de finanțare”. De asemenea, banii mobilizați prin băncile multilaterale de dezvoltare pot fi considerați ca făcând parte din această sumă.
Suma ar trebui să contribuie la asigurarea mobilizării unui total de aproximativ 1.300 de miliarde de dolari până în 2035 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice.
Restul banilor, adică aproximativ 1.000 de miliarde, va trebui să provină de la investitori privați și de la o serie de potențiale noi surse de bani, cum ar fi posibile taxe pe combustibilii fosili și călători frecvente cu avionul, care nu au fost încă convenite.
Una din presiunile majore asupra summit-ului a fost alegerea lui Donald Trump la Casa Albă. Confruntați cu posibilitatea că, odată intrat în funcție, acesta ar putea opri orice contribuție a Statelor Unite, țările dezvoltate au insistat că nu mai pot oferi mai mult, din cauza propriilor constrângeri bugetare. „Ne vom asuma toate riscurile” dacă SUA nu va contribui la finanțarea climatică în viitor, a subliniat un negociator.
Țările în curs de dezvoltare sunt, la rândul lor, „încurajate” să contribuie la această sumă totală, deși doar pe bază voluntară.
Obiecții
Activiștii au criticat înțelegerea. Claudio Angelo, de la Observatorio do Clima din Brazilia, a declarat pentru The Guardian: „Țările bogate au petrecut 150 de ani însușindu-se spațiul atmosferic al lumii, 33 de ani nefăcând nimic în ce privește acțiunile climatice și 3 ani negociind [un acord financiar] fără a pune cifre pe masă. Acum, cu ajutorul unei președinții incompetente a COP, și folosind viitoarea administrație Trump ca pe o amenințare, ei forțează țările în curs de dezvoltare să accepte un acord care nu numai că nu reprezintă bani noi, dar mai are și potențialul de a le crește datoria.”
Nu toate țările susțin acordul. Cele două grupuri de națiuni deosebit de vulnerabile, Alianța Statelor Insulare Mici și Țările Cel Mai Puțin Dezvoltate, au părăsit întâlnirea în semn de protest sâmbătă după-amiaza târziu, dar mai târziu s-au întors. Delegația Indiei a declarat, furioasă, la întâlnirea de închidere, că nu va accepta noua țintă de finanțare pentru climă. „Nu este nimic mai mult decât o iluzie optică”, au spus ei. „India este împotriva adoptării acestui document.”
Obiecțiile puternic formulate de India au venit doar după ce acordul a fost adoptat în mod oficial și încheiat. Surse europene au spus pentru De Morgen că textul este așadar valabil.
Context
Noua țintă înlocuiește ținta care a fost stabilită la COP15, de la Copenhaga, în 2009. Acolo, țările dezvoltate s-au angajat să strângă 100 de miliarde de dolari până în 2020. Cu toate acestea, conform cifrelor OCDE, acest obiectiv nu a fost atins până în 2022. La acest summit, țările în curs de dezvoltare și experții în climă au calculat că ar fi nevoie de cel puțin 1.000 de miliarde de dolari finanțare pentru climă anual, până în 2030.
Potrivit Emissions Gap Report 2024 pregătit de UNEP înaintea summit-ului, pentru a respecta Acordul de la Paris și a limita încălzirea globală la 1,5 °C, investițiile necesare la nivel global sunt undeva între 6.700 și 11.700 de miliarde pe an, până în 2035. Adică aproximativ 10% din economia globală, estimată la 110.000 de miliarde.
